Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 0 Vote(s) - 0 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Apicultura
05-21-2014, 10:37 AM
Post: #11
RE: Apicultura
Poi la asta ma gandesc si eu, desi eu unul as lasa miere in stup, nu as veni cu zahar.
Si, desi ai experienta in adaposturi meteo & shit, cand e vorba de albine, trebuie sa uiti tot ce stii, deoarece stupul este un organism viu, ce-si regleaza singur temperatura 03 Singura noastra interventie ar trebui sa fie neinterventia in stup 03

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-22-2014, 10:08 AM
Post: #12
RE: Apicultura
Urmeaza sa ma documentez foarte bine, pana acum am vorbit din cultura generala.
Totusi, ar fi pacat sa nu le ajut macar un pic, fie si prin simpla alegere a locului.
Una e sa stai in plin Crivat, alta e sa stai la adapostul unei livezi.
As porni de drag, nu cu gandul la profit, desi as vrea macar pe zero sa ies in anii cei mai slabi.
Sunt si cheltuieli, desi munca fizica nu ar fi, nu m-as incumeta la munca fizica pentru ca nu fac fatza.
Buna ideea cu mierea, dar trebuie sa stiu cata au, sa nu le port grija daca le va ajunge sau nu pana primavara, sa adorm linistita, sa nu ma gandesc SI la asta...
Am vorbit cu un apicultor si spune ca deja nu mai are nevoie de costum de protectie! WAW!!
Cred ca s-au obisnuit cu mirosul lui, trebuie sa aiba un miros foarte fin insectele astea.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-22-2014, 12:34 PM
Post: #13
RE: Apicultura
Locurile sunt o chestie importanta. Daca in toponimie gasesti chestii precum "stup", "stupina", "albina" sa fii sigura ca acele locuri sunt magnifice.
In general locul este unul cu expunere sudica, ferit de vanturi.

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-22-2014, 07:08 PM (This post was last modified: 05-22-2014 07:25 PM by Sarrah.)
Post: #14
RE: Apicultura
Locul ales e bine adapostit de Crivat insa ramane descoperit in fata Austrului (vantul de sud-vest) dar si la vanturile din nord-vest si-s groaznice uneori, peste 100 la ora, stiu ce spun!
Are expunere la soare suficienta, de aceea mi-e teama de insolatie primavara timpuriu pe timp calm.
(Sa nu fie astfel pacalite de supraincalzirea timpurie)
E o valcea in apropiere, cu salcam, corcodus, maces, flora spontana din abundenta, sunt si campuri nesfarsite.
O sa vad daca gasesc ceva sa introduc pe valcea, o planta ce mareste potentialul, nepretentioasa, rezistenta pe teren accidentat, si la buruieni.
(Primul gand a fost la...rapita!) Face parte cumva din flora spontana si, cu un usor "ajutor"...
Locul e bun, nu poate fi troienit iarna. In schimb, la bunica, unde am copilarit, deasemeni e loc bun, insa e si mai departe si totul s-ar baza exclusiv pe ceea ce se cultiva pe campul nesfarsit, desi are si o livada de pruni.
Dar, iarna pot fi lejer troiene de 6 metri, e prima casa de sub crivat, si e camp ca-n palma, cat vezi cu ochii.
Nu pot expune albinele la asa ceva.

Intrebarea ar fi: Ce planta pot introduce in flora spontana pe valcea sa infloreasca cat mai mult timp?

"Defineste "multi".
Dar la topicul special."

Multi ar insemna mai mult de doi stupi sa zic, ca "batea la ochi".
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 01:24 PM
Post: #15
RE: Apicultura
Locul pare OK.
Erau stupari si pe vremea comunismului, erau intr-o asociatie ce ii ajuta sa cumpere diverse si care le prelua toate produsele stupului.

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 05:57 PM (This post was last modified: 05-23-2014 06:41 PM by Sarrah.)
Post: #16
RE: Apicultura
Pai locul e foarte bun, valceaua e in imediata vecinatate. Nu pot estima suprafata, probabil insumeaza multe hectare, practic e albia unui rau.

Postez aici un material interesant:

Recoltarea polenului
Recoltarea polenului este in prezent o preocupare rentabila si de aceea tot mai multi apicultori folosesc colectoarele de polen la stupii lor.

Albinele ce se intorc de la cimp sint obligate la intrarea in stup sa treaca prin asa numita placa activa (in general o placa de plastic), care are perforata cu diametrul de 5 mm. Placa poate fi si din plasa de sirma cu ochiuri de 5 mm. Incarcaturile de polen numite si granule sau ghemotoace, ce sint strinse in cosuletele tibiilor picioarelor posterioare, se desprind si cad intr-un sertaras (unde nu pot intra albinele), amplasat sub placa activa, de unde pot fi preluate de apicultor, conservate si folosite, fara a periclita dezvoltarea normala a familiei de albine.
Greutatea granulelor de polen transportate de catre albine variaza intre 5-7 mg, atingind chiar 15 mg. Diferentele in greutatea medie a granulelor sint datorate sursei polenifere precum si altor factori cum ar fi capacitatea diferita de transport a polenului de catre albine sau conditiile atmosferice variabile. Intre cantitatile de polen recoltate de familii asezate pe aceeasi vatra pot fi diferente importante.
Culoarea granulelor de polen din colector poate fi uniforma, atunci cind polenul este colectat de la o singura specie de planta sau poate fi policroma, avind doua sau chiar mai multe culori cind albinele colecteaza polen de la mai multe specii de plante.
Depozitarea de catre albine a polenului in stup

Intoarsa in stup, albina care a recoltat polen cauta o celula goala sau una cu polen in care mai este spatiu de depozitare.
Ea introduce picioarele posterioare in celula aleasa si granulele de polen sint desprinse de pe cosulete sau corbicule cu ajutorul picioarelor mijlocii. Lucratoarea este apoi urmata de o alta albina, in general mai tinara care preseaza polenul cu capul spre fundul celulei eliminindu-se aerul din masa acestuia. Acest polen inmagazinat in celule de catre albinele lucratoare, care a suferit modificari in timpul depozitarii este numit pastura. Intr-o celula pot fi depozitate aproape 150 mg polen. Deoarece in operatia de inmagazinare diferitele granule de polen sint amestecate, depozitele sint stratificate, ocupind numai 2/3 din volumul celulei si sint acoperite la suprafata (glazurate) cu miere, aceasta avind rol protector.
Factorii care influenteaza cantitatea de polen pe care o poate realiza apicultorul sint reprezentati de specia de planta ca sursa de polen, condi-tiile atmosferice, puterea familiilor de albine (cantitatea de puiet) si tipul de colector intrebuintat. Intr-un sezon favorabil si intr-o zona bogata de polen, productia medie atinge cca. 12 kg polen/familie, maximele variind intre 15 si 40 kg/familie. La noi sporul zilnic pe familia de albine este intre 0,5 si 1 kg, uneori chiar doua kg polen.
Deosebirile intre familiile de albine in privinta cantitatilor de polen colectate, se datoreaza unora din urmatoarele cauze:
diferente in privinta cantitatii de puiet si deci a necesarului de hrana
marimea familiei si cantitatea de polen depozitata anterior de catre familie
existenta unor surse bogate de nectar si de polen in apropierea vetrei stupinei
conformatia terenului si a microclimatului zonei
O vatra lipsita de cules de polen pe o raza de 400 m, priveaza albinele de substantele proteice atit de necesare.
Flora existentala un moment dat constituie un factor important pentru stimularea activitatii de colectare. In zonele tropicale, albinele colecteaza polen mai tot timpul anului. Albinele manifesta preferinte pentru diferite specii de polen deja folosite, dar in functie de disponibilitati, ele pot colecta chiar polenuri inferioare calitativ. Se cunosc purine plante de la care albinele colecteaza de obicei numai nectar (bumbac, mazariche, palamida) sau numai polen (alun, plop, mesteacan, porumb). La stabilirea vetrei stupinei, in vederea asigurarii resurselor de polen, trebuie sa ne asiguram ca pe o raza de 400 m in jurul stupilor din vatra respective, se gasesc plante vizitate de albine pentru polenul lor.
Principalele plante din flora tarii noastre al caror polen prezinta atractivitate pentru albine sunt :
Alunul februarie-martie
Zalogul martie-aprilie
Salcia capreasca martie-aprilie
Salcia alba apriiie-mai
Ciresul aprilie-mai
Visinul aprilie-mai
Marul aprilie-mai
Parul aprilie-mai
Porumbarul aprilie-mai
Corcodusui aprilie
Rapita de toamna aprilie-mai
Papadia aprilie-octombrie
Artarul tataresc mai-iunie
Macul rosu mai-iunie
Castanul salbatic mai-iunie
Mustarul alb mai-iunie
Rapita de vara mai-iunie
Sparceia mai-iulie
Facelia mai-octombrie
Trifoiui alb mai-octombrie
Salcimul mic (amorpha) iunie-iulie
Zmeurul iunie-iulie
Dovleacul iunie-iulie
Sulfina alba iunie-septembrie
Sburatoare iulie-august
Pajistile naturale, cringurile, unele plante entomofile cum sint culturile de castraveti, dovlecei, seminceri de leguminoase si o serie de plante entomofile ca : porumbul, sorgul, reprezinta resurse bogate de polen.
Temperatura este de asemenea un factor cfare influenteaza activitatile albinelor legate de cules. La temperaturi scazute (sub 10°C) albinele nici nu ies din stup. In zonele montane, albinele recolteaza polen cu preferinta la amiaza, in zonele mai calde din sudul tarii ele prefera sa recolteze polen dimineata si dupa amiaza. Daca ne gindim la umectarea de catre albine cu saliva si nectar a ghemotoacelor de polen, este usor sa ne explicam ca pe caldura mare ghemotoacele se aglufineaza mai greoi.
Luminozitatea mediului ambiant are un rol important. In zilele luminoase, albinele incep sa zboare la temperaturi mai scazute decit in zilele noroase.
Prezenta sau absenta puietului necapacit in familie, adica a puietului in crestere, influenteaza recolta de polen. Este indicat sa se monteze colectoare de polen numai la familiile puternice cu suficiente provizii de miere, care au mult puiet in crestere. Familiile orfane si fara puiet colecteaza doar mici cantitati de polen. Prezenta puietului necapacit, stimuieaza albinele culegatoare sa colecteze polen si aetivitatea de colectare a polenului variaza deci in functie de acftivitatea de crestere a puietului.
O familie cu o matca buna si cantitati considerable de puiet necapacit, este deci mult mai valoroasa pentru a fi folosita in actiunea de polenizare cu albine decit una cu putin puiet necapacit. Acest lucru poate constitui un indicator al valorii familiei pentru polenizare. Consumul de polen al unei familii de albine cu o populatie numeroasa poate atinge sau chiar depasi 50 kg/an. In general se admite ca pentru a creste 1 kg albina tinara, se consuma 1,5 kg polen.
Fiecare familie manifesta un comportament propriu fata de flora existenta in zona. Se cunoaste ca in domeniul ameliorarii albinelor s-au efectuat lucrari de selectie a albinelor prin care s-a urmarit accentuarea trasaturilor de a recolta polen cu preferinta de la o anumita planta (lucerna, trifoi etc.).
Nivelul activitatii albinelor si perioada cind ele descopera o sursa de polen joaca un rol important in colectarea polenului. Perioada din zi de colectare a polenului, variaza in functie de specia plantei si depinde in primul rind de momentul cind se deschid florile (dimineata sau dupa amiaza, unuele flori stau deschise.toata ziua). Intre activitatea maxima de colectare si dantitatea maxima de polen disponibil exista un decalaj de aproximativ doua ore, necesare brientarii si mobilizarii majoritatii albinelor culegatoare.
Starea fizica a grauncioarelor de polen, valoarea lor nutritiva (continutul de azot) si substantele chimice specifice din polen (unele componente volatile in functie de specie) servesc ca atractanti pentru albine. Valoarea biologica reprezinta de fapt gradul de folosire a proteinelor din hrana de catre organismul albinelor in vederea cresterii puietului, refacerii celulelor corpului si pentru activitatea secretorie. Valoarea biologica a polenului (gradul de utilizare a lui) este determinate de cantitatea si calitatea proteinelor pe care le contine, de felul si proportia aminoacizilor depinde capacitatea proteinei de a satisface cerintele organismului albinelor corelate cu diversele activitati vitale.
Continutul in proteina bruta a polenului variaza intre 13,5 pina la 41,9% la salcia capreasca. Cea mai mare parte a polenurilor folosite de albine au un continut de proteina cuprins intre 24 si 33%.
Anna Maurizzio clasifica polenurile astfel :
polenuri cu valoare biologica ridicata: salcia, castanul comesti-bil, cerealele, macul, trifoiul rosu si trifoiul alb. O. Wahl mai incadreaza la aceasta grupa: pomii fructiferi, rapita, castanul salbatic, ridichea sal-batica si muztarul de cimp ;
polenuri cu valoare mijlocie pina la relativ buna: floarea-soarelui, plopul, papadia si porumbul. O. Wahl mai incadreaza aici alunul, mesteacanul, fagul, stejarul, ulmul si artarul.
polenuri inferioare: alunul, arinul, mesteacanul, plopul de munte, pinul si bradul. Despre aceasta ultima categorie, O. Wahl afirma ca le grupeaza pe cele fara eficienta in cretterea albinelor, cum ar fi polenul de molid.
Prezenta proviziilor de hrana in stup (rezervele de miere sau hranirile cu sirop) influenteaza cresterea puietului si implicit colectarea polenului, care este de intensitate mai redusa atunci cind in stup se gasesc deja polen si substituenti de polen. Cresterea de puiet scade ca intensitate la familiile la care cantitatea de miere si polen este limitata. Acest lucru a fost observat la familiile la care nu s-au aplicat hraniri.
Toate acestea confirma afirmatia ca stimulentul pentru depunerea oualor de catre matca este mierea si nectarul, iar activitatea de colectare a polenului este corelata cu cantitatea de puiet necapacit existenta in familie si stimulata de aceasta. Prezenta in faguri a unor rezerve mari de pastura, frineaza colectarea polenului de catre familiile de albine.
Factorii enumerati influenteaza ciclul anual de recoltare a polenului de catre albine.
Pastrarea polenului in stup se face prin depozitarea lui de catre albine in celulele fagurilor, sub forma de pastura. Pentru recoltarea mai eficienta a polenului, trebuie desprinse ghemotoacele de pe picioarele posterioare ale albinelor inainte ca acestea sa fie descarcate si indesate in celule.

Initial s-a recoltat polenul pentru a se suplimenta hrana proteica a familiilor de albine in perioadele de carenja proteica. Ulterior polenul si-a gasit numeroase intrebuintari in alimentatia dietetica a omului. Una din cele dintii referiri mai amanuntite la recoltarea polenului o face americanul Lorenzo L. Langstroth in 1863.
Articol preluat din manualul apicultorului
http://www.apicolehar.ro/recoltarea-polenului.html

Producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă vor scădea cu până la 40% şi vor deveni neprofitabile începând de anul viitor, potrivit MADR, după ce Comisia Europeană a hotărât ca de la 1 decembrie 2013 să interzică trei pesticide considerate nocive pentru po39ţia de albine. "În România există zone puternic infestate cu dăunători de sol care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, cereale păioase şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a plantelor din clasa neonicotinoidelor. Interzicerea acestor produse sub formă de tratament sămânţă la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă va determina pierderi importante de producţie şi va face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul român. România nu are alternative viabile la cele trei neonicotinoide pentru tratarea seminţelor", a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit Mediafax. Concluziile au fost extrase în urma discuţiilor purtate cu organizaţiile producătorilor, precum şi din rapoartele oamenilor de ştiinţe referitor la subiect. Comisia Europeană adoptat săptămâna trecută o restricţie care va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi care vizează utilizarea a trei pesticide identificate drept nocive pentru po39ţia de albine din Europa. "Comisia a adoptat o restricţie privind utilizarea a trei pesticide din familia neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam), identificate drept nocive pentru po39ţia de albine din Europa. Restricţia va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi va fi revizuită în termen de cel mult de doi ani. Ea vizează pesticidele utilizate la tratarea plantelor şi a cerealelor care atrag albinele şi polenizatorii", a anunţat vineri Comisia Europeană. Măsura adoptată face parte din strategia globală a Comisiei de stopa declinul po39ţiei de albine din Europa. "Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânţă va impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetaţie cu insecticide care pot fi mai poluante şi pot duce la mai multe incidente de mortalitate a albinelor decât tratamentul la sămânţă, cu rezultate slabe şi mult mai costisitoare, aşa cum afirmă producatorii agricoli. De asemenea, pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane prin creşterea numărului de reziduuri de pesticide în cultură", a adăugat Botănoiu. El a explicat că studiile realizate de oamenii de ştiinţă din Romania şi Europa, asociatiile de fermieri şi organizaţiile profesionale din România au evidenţiat că valoarea anuală adusă economiei prin folosirea tehnologiei tratamentului semintelor cu neonicotinoide se ridica la 414 milioane de euro. Restricţia în cauză se aplică utilizării a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) folosite pentru tratarea seminţelor, aplicarea pe sol (granule) şi tratamentul foliar al plantelor şi cerealelor (cu excepţia cerealelor de iarnă) care atrag albinele. Celelalte utilizări autorizate rămân accesibile doar profesioniştilor. Derogările vor fi limitate la posibilitatea de a trata culturile care atrag albine din sere şi din câmpurile în aer liber numai după înflorire. S-a constatat că pesticidele sunt unul dintre factorii care ar fi putea fi răspunzători de scăderea numărului de albine. Printre ceilalţi factori se numără paraziţii, alţi agenţi patogeni, lipsa de medicamente veterinare sau, uneori, utilizarea abuzivă a acestora, managementul apicol şi factorii de mediu, precum lipsa hranei şi a habitatelor şi schimbările climatice.

http://adevarul.ro/economie/afaceri/pest...index.html

Stimularea, cheia succesului culesurilor timpurii

Petru a transforma un cules într-un cules de succes, trebuie ca stupii să fie puternici atunci când acest cules începe – nu înainte, nu după. Când spun puternici, mă refer la cantitatea de albină disponibilă pentru cules. Un stup puternic va strânge mai multă miere decât doi stupi mici totalizând po39ţia lui de albine.

Este important să înţelegem că dezvoltarea timpurie a familiilor de albine prin metode artificiale este necesară doar în cazul valorificării unui cules timpuriu, cum ar fi cel de la salcie, păpădie sau pomi fructiferi. Nu e necesar să facem hrăniri de stimulare dacă aceste culesuri sunt prea slabe pentru a fi valorificate, în zona noastră. Se mai pot face hrăniri de stimulare, în cazul familiilor sau în cazul în care apicultorul urmăreşte mărirea efectivului stupinei prin alcătuirea de roi artificiali.

Reversul medaliei în cazul unor hrăniri stimulatorii fără sens este intrarea în frigurile roitului, chiar înainte de culesul principal. Astfel culesul este compromis, iar stuparul are multe bătăi de cap cu prinderea roilor. Nu intru în detaliu, deoarece vreau să aloc un întreg articol acestui subiect extrem de important.

Există trei stimuli în dezvoltarea familiei de albine:

cantitatea de miere aflată în stup
cantitatea de nectar care intră zilnic în stup
cantitea de păstură sau polen proaspăt, aflată în stup
Putem influenţa artificial aceşti stimuli, astfel:

Hrănirea de completare

Ca orice comunitate bine organizată, familia de albine va face economie atunci când rezervele de hrană sunt insuficiente. Cărţile de specialitate spun că rezerva minimă, necesară pentru o dezvoltare normala a familiei de albine, este de 10 kg miere.

În cazul în care rezerva este insuficientă, se fac hrăniri de completare cu sirop 2:1 (două părţi zahăr şi una apă). Siropul se face mai concentrat, pentru a ajuta albinele în procesul de maturare care presupune printre altele şi evaporarea surplusului de apă până la un procent de 18%-20%. Acest sirop se oferă în cantităţi mari (2 – 5 l / administrare) pentru ca albinele să nu îl consume ci să îl depoziteze în faguri.

Completarea hranei se poate face şi cu turtă de zahăr (sau pastă de zahăr). Este mai greu procesată de albine, mai ales atunci când zilele reci nu permit albinelor să aducă apă în stup. Perioada în care este consumată fiind de lungă durată, combină hrănirea de completare cu cea de stimulare.

Hrănirea de stimulare

O lege ce le dictează albinelor cât de mult să-şi extindă cuibul este cantitatea de nectar care intră zilnic în stup. La fel e şi la oameni: un venit constant care intra lunar în casa îţi permite să îţi faci planuri de viitor, pe când lipsa lui te face să strângi cureaua.

Primavara devreme cantitea de nectar ce intră natural în stup nu e suficientă, aşa că cei care doresc o dezvoltare mai accelerată a familiei de albine, fac hrăniri de stimulare. Există mai multe metode pentru a face cu sirop de zahăr 1:1 (o parte zahăr la una de apă).

Există două posibilităţi de administrare a acestei hrane stimulatorii:

100-200 ml sirop de zahăr 1:1 (o parte zahăr la una de apă), zilnic
800-1000 ml sirop de zahăr 1:1 (o parte zahăr la una de apă), la o săptămână
turtă sau pastă de zahăr
Dintre metodele cu sirop, cea mai eficientă este cea săptămânală. Din întâmplare aceasta necesită şi cel mai puţin timp de lucru. Administrarea de turtă reduce efortul stuparului crescând efortul de procesare al albinelor. Nu este o metodă rea, deci trebuie luată în calcul, mai ales în stupinele mari unde se doreste reducerea timpului de lucru.

Asigurarea necesarului de păstură sau polen

Polenul este singura sursă de proteine a albinelor. El este absolut necesar pentru hrănirea larvelor. De obicei primăvara exista destule surse naturale de polen (alunul înfloreşte încă din februarie) . Dacă totuşi ai stupina într-o zonă cu un cules foarte slab de polen, trebuie să rezolvi aceasta lipsa prin administrarea de polen, pastură sau înlocuitori artificiali.

Acestea fiind spuse, sper că v-am dat încrederea că puteţi dirija dezvoltarea familiilor de albine spre culesurile ţintă.
http://blog.stuparul.ro/2009/04/stimular...purii.html

Mi s-a parut penibil sa le dai sirop in loc de miere, dar poate e necesar asa.
Iata consumul...(cand consuma mult si produc pe masura)

Consumul lunar de miere al familiei de albine :

Ianuarie = 0,8 kg

Februarie = 1,2 kg Martie = 1,6 kg

Aprilie = 4,7 kg Mai = 6,7 kg

Iunie = 9,2 kg Iulie = 12 kg

August = 5,7 kg Septembrie = 4,2 kg

Octombrie = 0,7- 3,3 kg ( în functie de numãrul de zboruri)

Novembrie = 0,6 kg Decembrie = 0,7 kg

https://sites.google.com/site/eduardraim...aalbinelor

...Falsificarea laptelui, mierii...52

http://www.ziarulring.ro/stiri/bucuresti...si-laptele
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 07:24 PM
Post: #17
RE: Apicultura
Sa inteleg ca te muti la tara? Sti icum se zice, "Ochiul stapanului ingrasa porcul" 09
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 08:20 PM
Post: #18
RE: Apicultura
Nu ma mut, sa vad daca le-as putea ingriji de la distanta, banuiesc ca nu trebuie sa tot desfaci stupul si sa umbli acolo.
Daca ar fi doar tratamente, ar putea si bunicul sa le puna doza in apa, sau cum s-o administra.
Daca ar fi doar o interventie la o luna sau la 3 saptamani (sper sa fie necesare cat mai putine deschideri ale stupului) nu vad de ce nu as incerca pentru inceput cu 2 stupi.
Mi-a spus bunicul ca a vandut unul acum cateva saptamani un stup cu tot cu muste cu 500RON.
Bine, trebuie sa stii despre ele, nu mi-ar fi teama sa umblu la ele cu combinezon bun, le-as ingriji cu dragoste, cu delicatete.
Pana la urma sunt vietati si le-as iubi, ar fi o parte din sufletul meu.
Nici nu ma gandesc la profit, initial vreau sa stiu DACA POT, ca nu ma mut acolo.
Imi place sa cred ca se poate, de saptamana viitoare vreau sa iau carti sa citesc, sa le am la indemana.
Un singur tratament m-a ingrijorat, care costa 750 RON. Dar, daca trebuie, trebuie.
In rest, costurile ar fi rezonabile si sper sa nu fie nevoie de atatea siropuri si prostii, as prefera sa le dau miere, sa le fie bine. In primul rand sa aiba toate conditiile, abia apoi profitul.
Si, inteleg ca se inmultesc, apar pe rame noi regine si trebuie separate. Si, uite-asa vrand-nevrand...se inmultesc, dar pot fi si pierderi. E bine de stiut, sa nu intri in ceva necunoscut, apoi sa simti ca nu faci fatza.
Chiar mi-ar face placere in primul rand!

In principiu, am fost crescuta la tara si mereu imi amintesc de furnici, eram obsedata de furnicile din livada bunicii. Cum aveau drumurile lor prin iarba, erau adevarate strazi in miniatura, nu crestea iarba in cei cativa milimetri pana la un centimetru latimea drumului.

Nu stiam asta cu ochiul stapanului.

Ei, si iarna ce sa le mai faci? Cel mult sa dai zapada daca risca sa le astupe complet; dar inca nu stiu exact ce presupune ingrijirea lor.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 09:03 PM
Post: #19
RE: Apicultura
De la teorie la practica e cale lunga .
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-23-2014, 09:13 PM
Post: #20
RE: Apicultura
Totul incepe cu un gand.
E un inceput in toate.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication