Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 1 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
realitatea e o iluzie?
04-26-2011, 09:15 AM
Post: #11
RE: realitatea e o iluzie?
Eu imi aduc aduc aminte de 2 chestii...
Mitul pesterii al lui Platon si definitia aia conform careia realitatea nu este chiar realitate, ci ceea ce creierul nostru considera a fi realitate.

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-06-2011, 12:41 AM (This post was last modified: 05-07-2011 01:04 AM by anuk.)
Post: #12
RE: realitatea e o iluzie?
Pe măsură ce oamenii de ştiinţă aprofundează studiile asupra mecanismului intern ce ne conduce pe toţi, se conturează din ce în ce mai tare o concluzie ce poate părea înfricoşătoare: aceea că rolul creierului nu este unul pasiv, limitat la înregistrarea realităţii cu ajutorul organelor senzoriale, ci presupune participarea activă la construirea acesteia.


creierul ne joaca feste sau......



Aici gasiticoncluziile cercetatorilor.
http://www.descopera.ro/stiinta/8232952-...oaca-feste
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-06-2011, 11:13 PM
Post: #13
RE: realitatea e o iluzie?
Foarte interesant .Putem trage o concluzie certa, ca realitatea e perceputa de fiecare diferit , realitatea mea nu poate fi realitatea ta, in functie de cum munceste creeru. Si pana la urma e firesc sa fie asa, cred.

Mai pun odata linku, ca nu se deshide ala pus de Anuk http://www.descopera.ro/stiinta/8232952-...oaca-feste si e pacat sa nu cititi.

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-07-2011, 08:50 AM
Post: #14
RE: realitatea e o iluzie?
Foerte interesanta e si noua teorie asupra Universului, Biocentrismul, al carui parinte este un universitar de calibru, presedintele unui grup de reflexie (“think tank”, ii spun americanii), “Advanced Technology” si profesor la facultatea de medicina de la Wake Forest University, din SUA. Scriitor de stiinta prolific (20 de carti), profesorul Lanza.

"Biocentrismul bazat pe fizica cuantica are in ecuatie viata! si are ca moto o superba metafora a lui Loren Eiseley, despre un fluture care zboara pe o scena iluminata, traind insa in propriul sau univers, complet insensibil la universul oamenilor – universuri paralele, absolut intangibile. Robert Lanza ne avertizeaza, de la primele randuri ale lucrarii, ca lumea nu este cea din cartile de scoala. Legile fizicii si chimiei pot explica biologia sistemelor vii (oxidare, metabolism biofizic, carbohidratare) dar nu pot explica esentialul: ce este viata. Degeaba avem microscoape puternice, nu putem prinde esenta intamplarilor din celule si molecule. Fiecare faptura, afirma universitarul american, este centrul propriei sale realitati. Stiinta zilelor noastre nu e capabila sa discearna proprietatile speciale ale fenomenului numit viata, fundamentale pentru realitatea materiala. Biocentrismul se invarte in jurul experientei subiective, a constiintei fiecaruia dintre noi, a acestui - inca - mister de nepatruns."

http://www.minte9.com

Albert Einstein spunea ca "diferenta dintre trecut, prezent si viitor nu este decat o iluzie ceva mai persistenta."

Foarte interesant in Biocentrim e ca "prezinta spatiul si timpul ca elemente ce nu pot fi luate in calcul ca niste entitati solide. „Miscati-va mana prin aer si apoi priviti in urma ei. Exista vreo urma prin spatiul parcurs de mana? Nimic! Aceeasi situatie se aplica si in cazul timpului. Nu putem privi prin cutia craniana, la ce se intampla in creierul nostru. Ceea ce vedem si privim este doar o valtoare a informatiilor care se produce in propriul spirit. Spatiul si timpul reprezinta doar instrumentele care ne ajuta sa «asamblam»” aceste informatii.

Din perspectiva biocentrica. Tot ceea ce noi percepem este activ si in mod repetat reconstruit in mintile noastre de catre un vartej informational. In aceasta acceptiune, timpul poate fi definit ca suma starilor spatiale percepute de minte. Si atunci ce este real? Daca o imagine mentala este diferita de cea anterioara, este diferita si punct. Putem asocia aceasta schimbare cu termenul “timp”, dar acest lucru nu inseamna ca exista o matrice invizibila unde schimbarile se petrec. Este pur si simplu metoda noastra de a da un sens lucrurilor. Ii privim pe cei apropiati noua cum imbatranesc si mor si presupunem ca o entitate exterioara noua, denumita timp, este responsabila de aceasta “crima”.

Dar exista o anumita intangibilitate si a spatiului. Nu il putem lua si duce in laborator. Asemenea timpului, spatiul nu este nici fizic, nici fundamental real. Mai degraba, este un mod de interpretare si de intelegere. Este parte din programarea mentala a oricarui animal care modeleaza senzatiile in obiecte multidimensionale. Cei mai multi dintre noi inca mai gandesc ca Newton, privind spatiul ca pe un fel de recipient fara pereti. Dar notiunea noastra despre spatiu este falsa.

http://www.urbaniulian.ro/

Si inchei cu un citat extrem de sugestiv al poetului mistic Kabir:

"“Ceea ce vezi nu este; iar pentru ceea ce este nu ai cuvinte.

Dacă nu vezi, nu crezi: ce ţi se spune, nu poţi primi.

Cel care ştie să cearnă cunoaşte prin cuvânt, ignorantul

Stă cel mai adesea cu gura căscată

Unii contemplă ceea ce nu are formă, alţii meditează asupra formei:

Dar înţeleptul ştie că Brahman este dincolo de amândouă."

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-08-2011, 02:05 PM
Post: #15
RE: realitatea e o iluzie?
Urmatorul material poate avea legatura cu subiectul propus, asa ca am preferat sa-l postez aici.

Universul - o hologramă gigantică
Acest articol foarte incitant ofera un suport teoretic stiintific pentru multe experiente si puncte de vedere spirituale. Totul a inceput in anul 1982, atunci cand la Universitatea din Paris, o echipa de cercetatori, condusa de fizicianul Alain Aspect, a realizat ceea ce s-ar putea numi unul dintre cele mai importante experimente ale secolului trecut. Fizicianul francez si echipa sa au descoperit ca, sub anumite aspecte, particulele subatomice, ca de exemplu electronii, sunt capabile sa comunice instantaneu unele cu celelaltele, indiferent de distanta care le separa, fie ca e vorba de 3 metri sau de 3 miliarde de kilometri. De asemenea, intr-un fel, fiecare particula pare sa cunoasca ceea ce face cealalta. Toata problema acestei descoperiri o constituie faptul ca ea violeaza teoria lui Einstein, care spune clar ca nicio comunicare nu poate depasi viteza luminii. Din moment ce calatoria cu o viteza super-luminica semnifica spargerea barierei timpului, aceasta perspectiva i-a facut pe multi fizicieni sa incerce sa gaseasca explicatii pentru acest fenomen.

O noua teorie a aparut: Universul e o holograma


Unii fizicieni, ca de exemplu David Bohm, de la Universitatea din Londra, a introdus termenul de “univers holografic”, intrucat el crede ca descoperirile lui Alain Aspect demonstreaza faptul ca realitatea obiectiva nu exista, in ciuda aparentei sale soliditati. Bohm mai crede ca Universul este centrul unei fantasme, a unei holograme gigantice si create remarcabil, pana la cele mai mici detalii.


Ce este o holograma?


Dar inainte de a trece mai departe la teorie, sa vedem mai intai ce este o holograma. O holograma este o fotografie tridimensionala realizata cu ajutorul unui laser. Pentru a realiza o holograma, obiectul care urmeaza sa fie fotografiat, este mai intai “invaluit” intr-o raza de laser. Apoi, o a doua raza laser este indreptata spre lumina reflectata a primei raze, iar modelul de interferenta rezultat (zona in care cele doua raze laser se amesteca) este inregistrat pe un film. Atunci cand filmul este developat, se vor vedea doar turbulente de linii luminoase si intunecate fara sens; dar daca acest film este iluminat de o a treia raza laser, o imagine tridimensionala a obiectului initial va apare.


Tridimensionalitatea unor asemenea imagini nu este doar singura caracteristica remarcabila a hologramelor. Daca holograma unui trandafir este taiata in jumatate si apoi iluminata de o raza laser, fiecare jumatate va contine imaginea intreaga a trandafirului. Si chiar daca si cele doua jumatati sunt din nou divizate, fiecare bucata de film va contine o mai mica, dar intacta versiune a imaginii originale. Spre deosebire de fotografiile normale, fiecare parte a unei holograme contine toate informatiile posedate de intreg.


Caracteristica hologramei “totul e continut in fiecare parte” ne ofera o cu totul alta viziune. In toata istoria sa, stiinta occidentala a lucrat cu prejudecata ca pentru a intelege fiecare fenomen fizic, fie ca este vorba de o broasca sau de un atom, acel fenomen trebuie sa fie divizat si studiat pe partile sale componente. O holograma ne invata faptul ca anumite lucruri din Univers nu pot fi abordate astfel. Daca vom incerca sa divizam un anumit lucru construit holografic, nu vom obtine piesele din care el este facut, ci doar “intreguri” mai mici.


Pornind de la acest lucru, Bohm sugereaza faptul ca motivul pentru care particulele subatomice raman in contact unele cu celelaltele, indiferent de distanta la care s-ar afla, nu s-ar datora unor proprietati misterioase ale acestora, ci pentru faptul ca separarea lor e doar o iluzie. El argumenteaza faptul ca, la un anumit nivel profund al realitatii, asemenea particule nu sunt entitati individuale, ci “extensii”, imagini holografice ale unui singur lucru fundamental.


Modelul acvariu al hologramei


Pentru ca oamenii sa inteleaga mai bine ceea ce a dorit sa arate, Bohm ofera urmatoarea ilustratie. Sa ne imaginam un acvariu care contine o broasca testoasa. Imaginile din acvariu nu pot fi vazute direct, cu ochii liberi, asa ca au fost instalate doua camere video care ofera imagini din acvariu: o camera video aflata in fata acvariului, iar cealalta aflata in partea opusa. Fiecare camera video are doua monitoare, pe care puteti sa vedeti broasca testoasa. Pentru ca va uitati la doua monitoare, uneori veti avea impresia ca broasca testoasa e diferita, ca in acvariu se afla doua broaste testoase, si asta pentru ca acele camere video sunt situate in unghiuri diferite.


Dar atunci cand va uitati cu atentie la cele doua broaste testoase din monitoare, veti deveni constienti ca exista o legatura intre ele. Cand o broasca se intoarce, cealalta pare ca face si ea o intoarcere, putin diferita (datorita unghiului camerei), dar echivalenta. Daca n-ati sti despre ce e vorba, ati putea trage concluzia ca o broasca comunica instantaneu cu cealalta, dar nu asta e realitatea.


Iluzia separarii particulelor subatomice


Astfel stau lucrurile intre particulele subatomice in experimentul lui Alain Aspect. Conform lui Bohm, aparenta conexiune cu viteza mai mare a luminii a particulelor subatomice, ne spune faptul ca exista un nivel mai profund de realitate de care noi nu suntem constienti, o dimensiune mult mai complexa decat a noastra, analoaga cu acvariul de mai sus. Noi percepem aceste particule ca fiind separate una de cealalta, intrucat nu percepem decat o portiune din realitatea lor; aceste particule nu constituie de fapt “parti” a unei realitati profunde, holografice si indivizibile. Si, din moment ce intreg Universul e alcatuit din aceste “umbre”, atunci intreg Universul nu este decat o proiectie, o holograma.


Cosmosul, o super-holograma


In afara naturii sale fantomatice, un asemenea Univers iluzoriu ar avea si caracteristici uimitoare. Daca aparenta separare al particulelor subatomice este iluzorie, atunci, la un nivel mai profund al realitatii, toate lucrurile din Univers sunt interconectate in mod infinit. Electronii dintr-un atom de carbon din creierul uman sunt conectati de particulele subatomice detinute de fiecare peste care inoata, de fiecare inima care bate, de fiecare stea care straluceste pe cer. Totul se intrepatrunde cu totul, si, desi natura umana are tendinta de a categorisi si divide toate lucrurile din Univers, toate impartile sunt inutile, pentru ca realitatea e una singura.
Intr-un univers holografic, chiar si timpul si spatiul nu mai pot fi percepute ca lucruri fundamentale. Un concept ca spatiul nu mai are sens, intrucat, in realitate, nimic nu este despartit; la fel si timpul nu are nicio semnificatie, caci totul se petrece simultan. La un nivel mai profund, realitatea este o super-holograma, in care trecutul, prezentul si viitorul exista simultan. Acest fapt sugereaza faptul ca, daca ar exista tehnologia necesara, intr-o zi am putea plonja intr-un nivel de realitate super-holografic, si am putea vizualiza scene din trecutul indepartat.
Daca admitem ca super-holograma este matricea care a dat nastere intregului nostru Univers, in ea este continut fiecare particula subatomica care a fost sau care va fi, fiecare configuratie de materie si energie posibila, de la fulgi de zapada pana la quasari, de la balene pana la raze gamma. Totul trebuie vazut ca un fel de depozit cosmic al “totului care exista”.


Desi Bohm afirma ca nu exista nicio posibilitate de a ne da seama ce se afla ascuns in aceasta super-holograma, totusi el se aventureaza in a spune ca nu exista niciun motiv pentru care sa nu presupunem ca ar exista mai mult. Poate ca nivelul super-holografic de realitate este doar o etapa, in spatele caruia se afla un numar infinit de alte structuri super-holografice sau de alta natura.


Creierul vazut ca o holograma


Bohm nu este singurul cercetator care a gasit dovezi precum ca Universul nostru ar fi o holograma. Lucrand independent in domeniul cercetarii neurologice, medicul neuropsihiatru, Karl Pribam, de la Universitatea Stanford (SUA) a ajuns si el la concluzia precum ca realitatea este de natura holografica.


In formularea modelului holografic, Pribram dorea sa afle initial cum si unde sunt memorate amintirile in creier. De-a lungul a numeroase decenii de cercetari, o serie de studii au aratat faptul ca memoriile n-au o localizare specifica, fiind dispersate in tot creierul. Intr-o serie de experimente realizate in anii ’20, omul de stiinta Karl Lashey a aflat ca, indiferent ce portiune de creier a unui sobolan era indepartata, memoria acestuia (privind indeplinirea anumitor sarcini) ramanea intacta. Astfel, mecanismul memoriei parea unul de genul “totul in fiecare parte”.


In anii 1960, Pribram a dezvoltat conceptul holografic pentru a explica cum se realizeaza memorarea informatiilor de catre creier. El crede ca amintirile nu se stocheaza pe neuroni sau in mici grupuri de neuroni, ci in modele de impulsuri nervoase care intersecteaza intreg creierul, la fel cum modele de lumini de laser intersecteaza intreaga zona a unui film continand o imagine holografica. Cu alte cuvinte, Pribram crede ca insusi creierul este o holograma.


Teoria lui Pribram poate explica cum de creierul uman poate retine atat de multe amintiri intr-un spatiu atat de mic. A fost descoperit faptul ca creierul uman are capacitatea de a memora 10 miliarde de biti de informatii pa parcursul unei varste medii de viata de 75 de ani, ceea ce inseamna informatiile continute in 5 seturi de Enciclopedia Britannica. Similar, printre alte capacitati, hologramele au o abilitate uimitoare pentru memorarea informatiilor; prin simpla schimbare a unghiului prin care doua lasere se izbesc de un film fotografic, este posibil sa se inregistreze imagini diferite pe aceeasi suprafata. S-a demonstrat ca un centrimetru cub de film poate stoca pana la 10 miliarde de biti de informatii.


Abilitatea noastra stranie de a regasi rapid orice informatii avem nevoie dintr-o cantitate uriasa de memorii devine mai de inteles daca creierul ar functiona conform principiilor holografice. Daca cineva te va intreba ce intelegi prin cuvantul “zebra”, nu vei fi nevoit sa stai si sa astepti sortarea alfabetica a informatiei (pana vei ajunge la “z”), ci pur si simplu, vei raspunde aproape instantaneu “vargat”, “arata ca un cal”, “un animal din Africa”.


Intr-adevar, unul dintre cele mai uimitoare lucruri despre procesul gandirii umane e faptul ca fiecare informatie pare instantaneu corelata cu alta informatie – o alta caracteristica intrinseca a hologramei. Datorita faptului ca fiecare portiune a hologramei este conectata infinit cu alta portiune, acesta este exemplu care arata sistemul interconectat al hologramelor.


Simturile sunt convertite de creier tot cu ajutorul hologramei


Inmagazinarea memoriei nu este singurul aspect neuro-psihologic care a devenit mai usor de explicat folosindu-se modelul holografic al creierului. Un alt aspect se refera la capacitatea creierului de a traduce avalansa de frecvente primite cu ajutorul stimulilor (frecvente vizuale, auditive etc.) in lumea concreta a perceptiilor noastre. Codificarea si decodarea frecventelor este realizata cel mai bine de catre o holograma. La fel cum functioneaza o holograma, ca un fel de lentila, un dispozitiv de tradus, capabil de a converti aperentul amestec de frecvente fara sens intr-o imagine coerenta, la fel Pribram crede ca creierul include o lentila si foloseste principii holografice pentru a converti matematic frecventele pe care le primeste de la simturi in lumea noastra interioara a perceptiilor.


Holograma folosita si in lumea fenomenelor acustice


Teoria lui Pribram a castigat destui suporteri in randul neuropsihiatrilor. Cercetatorul italian Hugo Zucarelli a extins recent modelul holografic si in lumea fenomenelor acustice. Uimit de faptul ca oamenii pot localiza sursa sunetelor fara a-si misca capul, Zucarelli a descoperit faptul ca principiile holografice stau la baza acestei abilitati. Zucarelli a dezvoltat de asemenea tehnologia sunetului holofonic, o tehnica de inregistrare capabila sa reproduca situatiile acustice de un realism uimitor.


Sinteza teoriilor lui Bohm si a lui Pribram


Dar ce se intampla daca unim cele doua teorii explicate mai sus? Precum am mai spus, conform teoriei lui Bohm aceasta lume fizica este doar o holograma; daca si creierul e si el, la randul sau, doar o holograma, caci selecteaza doar anumite frecvente si le transforma matematic in perceptii senzoriale, atunci ce mai ramane din realitatea obiectiva? Ea pur si simplu inceteaza sa mai existe!


Paradigma holografica


Asa cum multe religii orientale aratau de mii de ani, lumea materiala este o maya, o iluzie, si, desi noi credem ca suntem fiinte fizice care ne miscam intr-o lume fizica, chiar si acest lucru este tot o iluzie. Noi suntem doar niste receptori care “plutim” intr-un ocean urias de frecvente, si ceea ce extragem din acest ocean si-l metamorfozam in lumea reala nu este altceva decat un canal extras din atatea canale extrase al acestei super-holograme.


Aceasta noua infatisare a realitatii poarta numele de paradigma holografica, si, desi este privita de multi cercetatori cu scepticism, totusi exista cativa care cred ca acesta este cel mai corect model de realitate la care stiinta a ajuns pana acum. Mai mult decat atat, se crede ca aceasta paradigma poate explica misterele care n-au putut fi intelese cu ajutorul stiintei, si care au fost catalogate ca fiind paranormale. Astfel, intr-un univers in care creierele individuale sunt de fapt portiuni indivizibile ale unei holograme mai mare, iar totul este conectat la infinit, atunci telepatia se poate explica foarte usor, prin calatoria informatiei de la mintea individuala A la mintea individuala B.


Constiinta creeaza realitatea


Paradigma holografica are implicatii si in biologie. Astfel, Keith Floyd, un psiholog de la Universitatea Virginia Intermont, a explicat faptul ca, intrucat realitatea nu este decat o iluzie holografica, atunci nu mai poata fi adevarata afirmatia conform careia “creierul produce constiinta”. E de fapt invers: constiinta creeaza aparenta creierului, a corpului fizic si a tuturor lucrurilor care ne inconjoara, pe care noi le percepem a fi reale. Un astfel punct de vedere schimba viziunea asupra medicinii, caci trupul fiind o proiectie holografica a constiintei, fiecare dintre noi e mult mai responsabil pentru propria sanatate. Ceea ce unele cazuri din medicina au fost privite ca “vindecari miraculoase” s-ar putea explica prin schimbarile avute in constiinta, ce au afectat astfel si schimbarile din holograma trupului.


Si chiar daca modelul holografic nu ar oferi explicatia cea mai buna pentru comunicarea simultana intre particulele subatomice, totusi, asa cum remarca Basil Hiley, fizician la Colegiul Birbeck din Londra, descoperirile lui Alain Aspect indica faptul ca trebuie sa ne pregatim pentru noi viziuni si mai radicale asupra realitatii inconjuratoare.


http://danielroxin.blogspot.com/2011/01/...ntica.html

[Image: 2ik9p49.jpg]
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-10-2011, 12:49 PM
Post: #16
RE: realitatea e o iluzie?
Este realitatea pe care o experimentăm doar o simulare a unui supercomputer?


Oare viaţa ta este reală sau este, de fapt, visul unui fluture? Oare este o simulare a unui computer complex imposibil de diferenţat de viaţa „reală”? Iată de ce această ipoteză, aparent SF, ar putea fi adevărată!

Oamenii şi-au pus întrebări despre natura realităţii încă din cele mai vechi timpuri. Filosoful chinez Zhuangzi a observat în jurul anului 300 î.Hr. că visele sale în care el era un fluture nu puteau fi deosebite de trăirile pe care le avea ca om. El a constatat că nu putea spune cu certitudine dacă Zhuangzi s-a visat a fi un fluture, sau dacă fluturele a visat că este Zhuangzi.

Ideea că "realitatea este o iluzie" a fost enunţată de mulţi înţelepţi de-a lungul istoriei, de la Siddhartha (lider spiritual Indian, fondator al budismului), la existenţialisti.

Nick Bostrom, filosof de la Universitatea Oxford, îmbrăţişează ideea că trăim într-o simulare pe computer. Premisa lui se bazează pe o serie de impoteze:

1. O societate tehnologică ar putea atinge, la un moment dat, capacitatea de a realiza o simulare computerizată pe care po39ţia să nu o poată diferenţia de realitate.

2. O astfel de societate nu ar face acest lucru o dată sau de două ori. Ei ar crea multe astfel de simulari.

3. Dacă societăţilor din cadrul simulărilor li s-ar permite să există suficient de mult timp, acestea ar ajunge capabile de a crea simulările lor proprii, de asemenea imposibil de distins de realitate pentru locuitorii din sub-simulări.

Rezultatul ar fi miliarde de simulări, cu un număr aproape infinit de sub-simulări, toate acestea perfect reale pentru locuitorii lor. Urmarea ar fi ca în final să existe doar o singură societate precursoare. Matematica este de fapt destul de simplă: şansele ca noi să facem parte dintr-o simulare computerizată sunt de aproape un miliard la unu.

Un contraargument puternic împotriva acestei teorii tulburătoare este acela că un calculator cu o puterea de calcul atât de mare este imposibil de creat.

Lăsând la o parte faptul că acum 100 de ani puterea de calcul de astăzi cu siguranţă părea de neimaginat, există o soluţie mult mai interesantă: computerul ar putea să simuleze doar ceea ce are nevoie. Acest lucru se întâmplă de fapt în cazul jocurilor pe calculator şi l-aţi observat atunci când v-aţi mişcat mai repede decât placa video putea să suporte: copacii şi clădirile care au fost anterior în depărtare, vor fi redesenate pe parcurs ce înaintaţi.

Această teorie ar putea explica câteva din lucrurile complicate din fizica cuantică, precum poziţia nedeterminată pe care o au particulele până să fie observate.

Mai uimitoare de atât este ideea că simulările pot fi mai mici decât ne-am imagina. Ar putea fi vorba doar de câţiva participanţi activi la acestor simulări, restul fiind doar personaje controlate de calculator. Acţiunile lor sunt doar simulate pe măsură ce noi le percepem, atent realizate astfel încât să prezinte iluzia că ei au vieţi reale, separate de ale noastre. Astfel se explică de ce tipul înspăimântător de din capătul străzii tale stă degeaba toată ziua şi vorbeşte numai baliverne.

Întorcându-ne la Zhuangzi, am putea să ne gândim că în lume sunt aproape şapte miliarde de oameni. Toţi dorm, toţi visează. Şansele sunt destul de mari ca fiecare din noi să traiască visul altei persoane.




http://www.descopera.ro
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-10-2011, 01:19 PM
Post: #17
RE: realitatea e o iluzie?
Buey, da' care ma ajuta si pe mine sa transform din imaginatie in realitate o valiza cu vreo 10 milioane de euroi?

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-10-2011, 01:20 PM
Post: #18
RE: realitatea e o iluzie?
Rofl Rofl io,da imi dai cota parte ! 04

Purtarea cu adevarat omeneasca este bunavointa fata de semeni. (Marc Aureliu, Catre sine insusi)
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-10-2011, 06:16 PM
Post: #19
RE: realitatea e o iluzie?
Gogule, joaca uai la Loto, poate-ti iese. Fii perseverent! 04

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
05-10-2011, 07:41 PM
Post: #20
RE: realitatea e o iluzie?
(05-10-2011 06:16 PM)bodo Wrote:  Gogule, joaca uai la Loto, poate-ti iese. Fii perseverent! 04

Cand o fi sa castig la loto, gasesc biletul pe jos si tot castig 04

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication