Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
MA PREGATESC DE PASTE
04-22-2011, 08:40 AM
Post: #21
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Cea mai mare pasca din lume, pregatita in Bucuresti

[Image: 211183_articol.jpg]

Cea mai mare pasca din lume va fi pregatita vineri in Capitala, intr-un centru comercial, de o echipa de cofetari, recordul urmand a fi trimis spre validare la World Record Academy.
Echipa de cinci cofetari care va realiza prajitura va fi supravegheata de Horia Virlan, care are sarcina de a certifica faptul ca toate regulile pentru un astfel de record au fost respectate. Una dintre reguli este ca mancarea preparata sa fie distribuita in totalitate. Echipa estimeaza ca pasca va fi impartita in 500 de portii, relateaza MEDIAFAX.

Intreaga actiune, ce va incepe de la ora 12.00, va fi filmata, iar inregistrarea va fi trimisa la World Record Academy pentru validarea recordului. Pasca sa fie montata afara dupa ora 17.00.

Pentru realizarea acestui preparat gigant se vor folosi 30 de kilograme de faina, 1,5 kilograme de drojdie de bere, 1,8 kilograme de zahar, 12 litri de lapte, 300 de oua, 45 kilograme de branza de vaci, 3 kilograme de smantana, 6 kilograme unt, 1,2 kilograme coaja de lamaie si portocala, 6 kilograme de stafide si 3 kilograme de gris si sare.

sursa

Purtarea cu adevarat omeneasca este bunavointa fata de semeni. (Marc Aureliu, Catre sine insusi)
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-22-2011, 11:09 AM
Post: #22
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Pfff, ce pofta m-a luat. Azi se face si comanda mea, dar ma duc s-o iau maine 09. Apropo de pasca, e corect 150 g faina, la reteta data de mine. E o pasca cu putin aluat. Asa-mi place mie.

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-22-2011, 11:20 AM
Post: #23
RE: MA PREGATESC DE PASTE
posibil sa n-o mai gasesti,ai grija!

Purtarea cu adevarat omeneasca este bunavointa fata de semeni. (Marc Aureliu, Catre sine insusi)
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-22-2011, 06:36 PM
Post: #24
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Paştele, între obiceiuri străvechi şi aşteptarea Iepuraşului.


Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşti.

Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De "curăţenia de Paşte" orice gospodină trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare.

Preparatele de Paşte, care în general nu lipsesc de pe masă, sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la Biserică are loc Prohodul.

La ţară, românii aleg ouă proaspete de găină şi raţă prin scufundarea lor în apă (ouăle proaspete cad la fund, cele vechi se ridică la suprafaţă) şi pregătesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumânarea - cu al cărui capăt încins la foc se desenau pe ou anumite semne - şi pana de gâscă, aceasta având rolul cornului de ornat al olarului. Oamenii topesc ceara de albine în care se adaugă puţin cărbune pisat, încondeiază ouăle cu motivele dorite şi le pun apoi în vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai puţin legate de încondeierea cu ceară: ouă pictate, decorate în relief, încondeiate cu frunze de plante, împodobite cu mărgele.

În comunităţile tradiţionale, ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie "pe luate", "pe schimbate", "pe văzute" sau "pe nevăzute". Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

În unele locuri, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor.

După slujba de Înviere de la miezul nopţii, are loc de loc prima masă de Paşte în familie.

Obiceiurile de Paşte nu diferă mult de la o zonă a lumii la alta, ci ţin în special de specificul gastronomic. Peste tot se prepară mâncăruri tradiţionale, cum ar fi pasca la ruşi şi români, osterstollen în Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mâncăruri sunt binecuvântate la biserică, alături de ouă şi carne.

În creştinismul timpuriu, cei ce se botezau în timpul slujbei de Paşti erau îmbrăcaţi în alb. Ei purtau aceste veşminte întreaga săptămână, ca pe un simbol al noii lor vieţi. Cei deja botezaţi nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arăta că împărtăşesc noua viaţă a lui Hristos. În acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o tradiţie de Paşti.

În prima zi de Paşti, exista obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean în care au fost puse ouă roşii şi bani de argint sau de aur, crezându-se că toţi vor fi astfel sănătoşi şi prosperi.

Iepuraşul de Paşte este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus după Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.

Printre alte simboluri ale Paştelui se mai numără liliacul, expresie a purităţii, şi fluturele, a cărui ieşire din crisalidă în altă formă aminteşte de Învierea lui Iisus Hristos.

La catolici, care anul acesta sărbătoresc Paştele odată cu ortodocşii, există o serie de obiceiuri specifice, care se regăsesc în Transilvania. Cel mai spectaculos şi mai bine cunoscut este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea "Ostera", de unde provine şi denumirea Paştelui -"Ostern".

Băieţii şi bărbaţii stropesc fetele şi femeile, în a doua zi a Paştelui Catolic, potrivit unui obicei străvechi originar din Germania. Scopul este ca acestea să-şi păstreze frumuseţea şi fertilitatea pe tot parcursul anului. Grupuri de săteni colindă prin sat până seara târziu, pentru ca nicio fată să nu rămână nestropită. La origine, pentru stropit se foloseau găleţi cu apă de izvor, simbolul purificării încă din precreştinism, acestea fiind înlocuite în prezent cu sticluţe de parfum. În satele populate de nemţi există obiceiul împodobirii fântânilor - sursă de apă - cu ouă colorate de Paşte.

În Ardeal, tinerii maghiari obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

Şi pentru că românilor Paştele li s-a părut foarte important, au mai imaginat şi alte "feluri" de Paşti. Peste o săptămână după duminica Paştilor, în prima zi de luni o parte din creştinii ortodocşi obişnuiesc să sărbătorească Paştele Blajinilor. Această sărbătoare mai este numită şi Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, fiind dedicată dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor.

Şi tot aşa a fost "inventat" Paştele Cailor, sărbătoare cu dată mobilă (ziua de joi din a şasea săptămână care urmează după Paşte), când se crede că, pentru un ceas, o singură dată pe an, se satură caii de păscut iarbă. Importanţa sărbătorii s-a diminuat treptat, căpătând un înţeles peiorativ: a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amâna până la "Sfântul aşteaptă", a nu te ţine de cuvânt. În legende şi în unele colinde, sensul nou al sărbătorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegătoare, în permanenţă nesătule, de către Maica Domnului, care a fost incomodată de tropotul, nechezatul, mâncatul şi ronţăitul nutreţului în timpul naşterii lui Iisus, în ieslea din grajdul lui Crăciun. Cu variante şi credinţe locale, sărbătoarea a fost atestată pretutindeni în România.



http://www.mediafax.ro
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-22-2011, 11:25 PM (This post was last modified: 04-22-2011 11:25 PM by anuk.)
Post: #25
RE: MA PREGATESC DE PASTE
[Image: ss-101151603.jpg]

Un decor simplu si de efect. (fara bibelou 09 )
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-23-2011, 12:21 AM
Post: #26
RE: MA PREGATESC DE PASTE
La anu', trebuie sa nu mai strang bradu, doar ornamentele, pe care le inlocuiesc cu oute, iepurasi si mieluti, ca nu mai tine. Uite , pe usa pot sa pun o coronita de-asta, e de efect . 09

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-23-2011, 03:05 PM
Post: #27
RE: MA PREGATESC DE PASTE
In ce zi va fi sarbatorit Pastele in urmatorii zece ani - VEZI CALENDARUL ORTODOX SI CEL CATOLIC


Spre deosebire de Craciun, care se sarbatoreste în fiecare an pe 25 decembrie, data Pastelui nu este fixa si difera de la an la an. In anul 325 d. Hr., în cadrul primului conciliu ecumenic de la Niceea, oamenii bisericii au stabilit ca ziua de Paste sa fie sarbatorita în prima duminica de dupa prima luna plina care apare dupa sau de echinoctiul de primavara. Pentru a se calcula data Pastelui, aproape toate bisericile ortodoxe folosesc calendarul iulian (numit si calendarul neîndreptat), pentru ca toti ortodocsii, indiferent ca bisericile din care fac parte sunt pe stil vechi sau pe stil nou, sa sarbatoreasca Pastele împreuna, în aceeasi zi.

Pastele Ortodox:

2010 - duminica 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminica 15 aprilie
2013 - duminica 5 mai
2014 - duminica 20 aprilie
2015 - duminica 12 aprilie
2016 - duminica 1 mai
2017 - duminica 16 aprilie
2018 - duminica 8 aprilie
2019 - duminica 28 aprilie
2020 - duminica 19 aprilie

Pastele Catolic:

2010 - duminica 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminica 8 aprilie
2013 - duminica 31 martie
2014 - duminica 20 aprilie
2015 - duminica 5 aprilie
2016 - duminica 27 martie
2017 - duminica 16 aprile
2018 - duminica 1 aprile
2019 - duminica 21 aprile
2020 - duminica 12 aprilie

Sursa: http://www.evz.ro
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-07-2012, 07:50 PM
Post: #28
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Ma gandesc ca sunt fete care au rabdare si indemanare dar nu stiu care este tehnica incondeierii oualor de Pasti asa ca....priviti si invatati 09

http://www.youtube.com/watch?v=iuUIMD6QK...r_embedded
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-09-2012, 10:05 AM
Post: #29
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Paste fara oua rosii nu se poate si cum imaginatia si fantezia nu lipseste iata oua de Paste "ciudate"


Oul cu tot cu pui

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-cu-pasare-deasuprajpg.jpg]



“Coşmarul dinaintea Crăciunului"

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-cosmarul-dinaintea...luijpg.jpg]


Ouă inspirate din jocul Mario

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-mariojpg.jpg]


Ouăle Star Wars

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-star-wars-razboiul...lorjpg.jpg]


Oul-bijuterie Fabergé – cel mai scump ou din lume

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-bijuterie-9-milioa...inejpg.jpg]



6. Tăcerea mieilor

[Image: RTEmagicC_ou-de-paste-tacerea-mieilorjpg.jpg]


Cel mai mare ou de ciocolată din lume

[Image: RTEmagicC_Cel-mai-mare-ou-de-ciocolata-din-lumejpg.jpg]



Alte oua si detali depre fiecare ou gasiti AICI
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-12-2012, 05:24 PM (This post was last modified: 04-12-2012 06:39 PM by anuk.)
Post: #30
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Joia Mare ,vopsesc ouale conform traditiei 09 care spune ca, in Joia Mare, gospodinele pot "umple borsul" care cica nu se strica tot anul si se vopsesc ouale rosii.

Obiceiul vopsirii oualor a aparut inca din timpuri stravechi, fiind intalnit la chinezi, cu 2.000 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Pe atunci, ouale erau oferite-n dar, fiind considerate simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii.

Acest obicei al vopsirii oualor s-a transmis apoi crestinilor si inca este practicat in tarile din Europa si Asia. Daca in unele tari din Europa, obiceiul s-a restrans ori a disparut, la noi a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolistica motivelor si perfectiunea realizarii.

Folclorul a pastrat si a transmis pana la noi, cei de astazi, mai multe legende crestine care explica de ce de Sarbatoarea Pastelui trebuie sa avem pe masa si oua rosii alaturi de alte bucate traditionale, cum sunt friptura de miel, cozonacul, pasca.

Una dintre legende spune ca, pe cand Iisus era chinuit pe cruce, mama Sa a plecat spre Pilat cu un cosulet de oua gandind ca in acest fel sa-l induplece sa-l ierte pe fiul sau. Pentru ca, la un moment dat, a obosit, Maica Domnului s-a asezat la umbra unui copac sa se odihneasca si, cand s-a ridicat, a vazut ca ouale din cos se inrosisera. Pe data si-a dat seama ca fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

O alta legenda spune ca, in ziua rastignirii si a mortii lui Iisus Hristos, toate ouale din lume s-au inrosit.

Intr-alta poveste se spune ca insasi Maica Domnului ar fi pus un cos cu oua sub crucea pe care fiul ei era rastignit. Erau ouale pe care voia sa le dea soldatilor ca sa-i induplece sa aiba mila de fiul ei. Sangele Mantuitorului, simbol al vietii, care a curs peste ouale din cos, le-a inrosit.

Cand un soldat a navalit in casa sa-l anunte pe Pilat ca Iisus Hristos a inviat, acesta, neincrezator, a luat un ou in mana si a spus: "Cand se va inrosi acest ou in mana mea, atunci va invia Hristos". Pe data, insa, oul din mana lui Pilat s-a inrosit, dovada ca Iisus a inviat.

In alte variante ale legendei, nu Pilat, ci alti oameni neincrezatori ar fi fost convinsi ca Iisus Hristos a inviat vazand cum ouale se inrosesc singure.

Ouale de pe masa de Paste, cu semnificatie religioasa, cele care simbolizeaza jertfa Mantuitorului, sangele varsat si bucuria Invierii, trebuie sa fie, asadar, intotdeauna rosii.

Ouale se ciocnesc, din prima zi de Paste pana la Inaltare, si se rosteste cu bucurie formula traditionala "Hristos a inviat!" la care cealalta persoana raspunde cu sufletul patruns de dragoste si respect fata de evenimentul sarbatorit "Adevarat a inviat!"

In unele zone din tara inca se mai pastreaza obiceiul ca dimineata, in prima zi de Paste, intreaga familie sa se spele pe fata cu apa neinceputa in care se pun un ou rosu si un banut. Se crede ca oul rosu are puteri miraculoase, de indepartare a raului, a bolilor si facaturilor, fiind purtator de bine, sanatate, putere si noroc.


Sa avem sarbatori fericite si sanatate!




http://www.ziare.com


Desi stiu ca e doar traditie, ca sa nu spun superstitie,inca mai pun un ou rosu si-un banut in apa pt spalat in dimineata Pastelui, si ce-i ciudat, nu gasesc explicatia gestului, dar an de an o fac.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication