Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
MA PREGATESC DE PASTE
04-06-2011, 12:58 AM
Post: #1
MA PREGATESC DE PASTE
[Image: paste_visual.jpg]




ORIGINEA SARBATORII



Pastele crestin isi are originea in Pastele evreiesc, numit Pesach. Aceasta sarbatoare dureaza 8 zile si, spre deosebire de Pastele crestin care nu are o data fixa ci trebuie sa cada intr-o Duminica, Pesach-ul este o sarbatoare cu data fixa si poate sa inceapa in orice zi a spatamanii. Prin Pesach evreii sarbatoresc eliberarea din robia egipteana.
Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos (conform Scripturilor, data la care evreii au parasit Egiptul). In Vechiul Testament (Exodul/Iesirea) este prezentat felul in care se sarbatorea Pastele in timpul lui Moise.
Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, in fiecare dintre familiile evreilor a fost sacrificat cate un miel. Apoi, cu sangele mielului au fost unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului (a 10-a plaga trimisa de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe egipteni). In casele evreilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor.

Semnificatia Pastelui crestin difera fundamental de semnificatia Pesach-ului. Prin aceasta sarbatoare crestinii sarbatoresc Invierea lui Iisus Hristos, triumful asupra mortii, triumf care a devenit triumful tuturor oamenilor care il primesc pe Iisus in viata lor. Iisus a suferit si a murit pentru cruce pentru pacatele oamenilor, pentru a scapa omenirea de povara pacatului primordial si apoi a inviat din morti aratind lumii ca moartea fi invinsa.

Prin Iisus Hristos, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii si acest legamant nu se mai adreseaza doar evreilor ci tuturor oamenilor care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos.
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:16

In ultima seara petrecuta impreuna cu apostolii, Domnul Iisus Hristos a instituit noua sarbatoare a Pastelui. Masa de Paste a capatat o noua semnificatie: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu" a zis Domnul despre painea de Paste. "Acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou".
Pentru a intelege semnificatia cinei de Paste putem sa citam Evanghelia dupa Ioan (Ioan, VI 47-58)

"47. Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce crede in Mine are viata vesnica.
48. Eu sunt painea vietii.
49. Parintii vostri au mancat mana in pustie si au murit.
50. Painea care se coboara din cer este aceea din care, daca mananca cineva, nu moare.
51. Eu sunt painea cea vie, care s-a pogorat din cer. Cine mananca din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe care Eu o voi da pentru viata lumii este trupul Meu.
52. Deci iudeii se certau intre ei, zicand: Cum poate Acesta sa ne dea trupul Lui sa-l mancam?
53. Si le-a zis Iisus: Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi.
54. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.
55. Trupul este adevarata mancare si sangele Meu, adevarata bautura.
56. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el.
57. Precum M-a trimis pe Mine Tatal cel viu si Eu viez pentru Tatal, si cel ce Ma mananca pe Mine va trai prin Mine.
58. Aceasta este painea care s-a pogorat din cer, nu precum au mancat parintii vostri mana si au murit. Cel ce mananca aceasta paine va trai in veac."

Prin Invierea lui Hristos putem intelege scopul existentei omenesti, putem privi spre "zarea vesniciei", putem intelege si accepta moartea: ne-am nascut pentru a trai si muri, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos.
"Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Iisus Hristos, Domnul nostru." Romani 6:23
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-06-2011, 10:35 AM
Post: #2
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Simboluri pascale



Pe masura raspandirii crestinismului, simbolurile si evenimentele de primavara au fost asociate cu Sarbatoarea Invierii.
Iata ce ne duce imediat cu gandul la Paste


Ouale rosii

Este unul din cele mai vechi simboluri pascale din lume. Forma sa ovala inglobeaza picatura de ploaie si semintele, doua elemente datatoare de viata. Oul insusi reprezinta viata si reinnoirea naturii, cu atat mai mult cu cat pasarile isi depun ouale in aceasta perioada, importanta sa fiind amplificata de faptul ca popoare precum persii sau egiptenii au credinta ca viata a inceput de la un ou. In antichitate, in Roma, China si Grecia, ouale se daruiau ca si cadouri de primavara, iar in Evul Mediu membrii familiei regale daruiau oua invelite in foi de aur.
Obiceiul vopsirii oualor este inca practicat in Europa si Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul chiar a disparut, la noi a ajuns a fi o adevarata arta prin tehnica, materialele si simbolistica folosite.
In folclor exista diverse legende despre inrosirea oualor, cea mai raspandita fiind cea conform careia Maica Domnului, venind la fiul sau, a asezat cosul langa cruce, acestea inrosindu-se cu sangele lui Iisus. Vazand ouale rosii, Hristos a spus: "De acum inainte faceti si voi oua rosii intru aducere aminte de rastignirea mea".
Rosul simbolizeaza pe de o parte focul, care purifica, precum si sangele Domnulu, rastignit pentru mantuirea pacatelor omenirii.
Ciocnitul oualor reprezinta sacrificiul divinitatii pentru iertarea pacatelor si se bazeaza pe reguli clare: barbatul sau persoana mai in varsta rosteste "Hristos a inviat!" si ciocneste capul oului de cel al partenerului, care raspunde prin formula "Hristos a inviat!" Traditia populara considera oul rosu ca avand puteri tamaduitoare si de indepartare a raului, aducand sanatate, frumusete si spor.


Mielul

Era deseori adus drept sacrificiu catre Dumnezeu, adus de catre poporul evreu. Prin extrapolare, Iisus s-a sacrificat intru iertarea pacatelor omenirii. Astfel, crestinii au vazut in miel un simbol al Invierii si multe sunt popoarele care servesc miel la masa de Paste.
Cea mai veche rugaciune de binecuvantare a mieilor a aparut in secolul VII d.Hr., intr-o manastire din Italia, iar in urmatoarea perioada obiceiul de a consuma miel la masa de Paste a fost adoptat de catre insusi Papa.
Utilizarea mielului s-a dezvoltat in timp, astfel ca in prezent mielul apare pe masa pascala si sub forma de fursecuri.
Totodata, se considera aducatoare de noroc vederea unui miel, in special in aceasta perioada; diavolul poate lua forma oricarui animal, mai putin cea a unui miel, acesta fiind un simbol religios.


Pasca

Pasca este un cozonac rotund, din aluat dospit umplut cu branza de vaci, stafide, smantana etc, care se mananca de obicei la Pasti de catre crestinii ortodocsi. Fata este impodobita cu aluat rasucit si la mijloc se face o cruce. Conform traditiei, cojile oualor folosite la pregatirea acesteia sa fie aruncate intr-o apa curgatoare, iar inainte sa fie bagata la cuptor se rostesc cuvintele "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precesta pe fereastra".
Povestea spune ca Iisus, umbland cu Apostolii, a fost foarte bine primit de un om, care la plecare le-a dat si paine pentru drum, fara ca acestia sa bage de seama. In timp ce mergeau, Apostolii l-au intrebat de Iisus cand cade Pastele, iar acesta le-a raspuns: "Cand veti gasi paine de grau in traistele voastre". De atunci femeile pregatesc pasca numai din faina curata de grau, cernuta printr-o sita deasa.


Crucea

Crucea este unul din cele mai vechi si raspandite simboluri ale umanitatii, fiind asociat cu divinitatea inca de la aparitia primelor civilizatii istorice. Aceasta a fost declarata simbol al crestinatatii in anul 325 d.Hr. de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliul de la Niceea.
Mantuitorul a restabilit echilibrul intre Divinitate si oameni prin jertfa sa pe cruce, a luat asupra sa toate nelegiuirile noastre, asadar aceasta reprezinta un element al mantuirii fiintei umane si dovada nemarginitei iubiri a lui Dumnezeu pentru creatia sa.
Moartea pe cruce se desavarseste prin Inviere, care a innoit firea umana, definitivandu-se astfel procesul de innoire si indumnezeire a omului. In acest context, crucea insasi are puterea de a produce Invierea, de a birui asupra raului si mortii.
Asadar intre inviere si cruce exista o legatura nevazuta, acestea completandu-si reciproc valorile simbolice.


Lumanarea de inviere

In noaptea Invierii credinciosii care merg la slujba iau cu ei o lumanare. Aceasta este aprinsa la miezul noptii de la preot, care ii indeamna sa vina sa ia lumina in timp ce canta "Hristos a inviat..." si o tin astfel aprinsa pe toata durata slujbei. Dupa incheierea acesteia, fiecare om se intoarce cu lumina acasa.
Lumanarea este stinsa in grinda casei si multi o pastreaza tot timpul anului pentru a o aprinde in caz de primejdie sau in timpul furtunilor.
Aceasta este simbolul suprem al Invierii, al biruintei vietii, luminii si bunatatii divine asupra a tot ceea ce este rau pe pamant.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-08-2011, 09:31 PM
Post: #3
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Sarbatoarea Pastelui in lume


Pastele in America de Nord

Pastele in America de Nord este asemanator cu cel sarbatorit de romani. Familiile americane se aduna sambata dinaintea zilei de Paste si incondeiaza ouale. Potrivit traditiei, Iepurasul de Pasti va lasa fiecarei familii cu copii, cate un cos de Pasti, plin cu oua de ciocolata si alte bunatati pentru fiecare copil din casa. Unele familii organizeaza adevarate "vanatori de comori", copiii pornind in cautarea oualor de ciocolata aduse de iepuras.


Pastele in Franta

Franta, leaganul crestinatatii, sarbatoreste cu mult fast sarbatoarea Pastelui. Inca de la inceputul acestei sarbatori, intraga tara este cuprinsa de euforie. Toate magazinele si sediile comerciale sunt impodobite cu iepurasi, pui, clopote si pesti din ciocolata.
"Pesti de aprilie" - Principala diferenta fata de celelalte tari europene: in Franta, iepurasul este inlocuit cu pesti si clopotei. Pestii francezi de Paste poarta denumirea de "Pesti de aprilie". Acesti pesti isi fac aparitia in casele franceze inca de la 1 aprilie, copiii incercand sa ii pacaleasca pe adulti lipidu-le pe spate hartii cu pesti desenati.
"Clopotele zburatoare" - O alta traditie importanta in Franta este denumita "Clopotele zburatoare". Catolicii francezi cred ca in Vinerea Mare toate clopotele zboara la Vatican , intorcandu-se in prima zi de Paste, aducand cu ele o multime de oua de ciocolata. Respectand aceasta traditie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare si pana in prima zi de Paste.
Copiii se implica intr-un joc in care arunca ouale in aer. Primul care a scapat oul, a pierdut concursul.


Pastele in Suedia

Saptamana Mare incepe cu Duminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus in Ierusalim. Oamenii obisnuiesc sa duca la biserica crengi de salcie, care tin locul celor de laur.
Exista si superstitii legate de aceasta perioada: se crede ca vrajitoarele au o putere deosebita in aceasta perioada, in special cele de magie neagra. Cu o zi inainte de Paste, baietii si fetele se imbraca in vrajitoare si merg la vecini carora le lasa vederi de Paste, pentru care primesc bani sau dulciuri. In partea de vest a tarii exista obiceiul sa se lase scrisoarea in cutia postala sau sub usa, expeditorul ramanand necunoscut. Ouale fierte, frumos colorate, sunt neaparat incluse in meniul suedezilor in aceasta perioada.


Pastele in Grecia

In Grecia se organizeaza numerose evenimente de celebrare a Pastelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, paine, oua si salate.
Exista obiceiul ca oamenii sa plece de la biserica tinand in mana lumanarea aprinsa. Se spune ca lumina aduce noroc daca nu se stinge pina acasa. In aceste zile se mananca o paine speciala, numita painea lui Iisus. In centrul paini este marcata o cruce, iar pe margini este decorata cu ornamente sub forma de oua. Masa de Paste incepe duminica dupa-amiaza, prelungindu-se pina spre seara.


Pastele in Germania

Se crede ca termenul german "Ostern" vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numit "Eastre", "Eostre", ori "Ostara".
Copaci de Paste, copacei micuti sau ramuri, impodobiti cu ou, au facut parte mult timp din sarbatoarea germana a Pastelui. Din sarbatoare face parte si masa bogata de Pasti, dupa un post sever.
De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart.


Pastele in Ungaria

Saptamana care precede Pastele este pentru gospodari si gospodine o perioada foarte incarcata, acestia ocupandu-se de curatenia de primavara si coptul prajiturilor traditionale. La sate, ouale fierte sunt vopsite in diverse culori si pictate de mana cu diverse motive geometrice si florale. In Duminica Pastelui copiii gasesc sub pat cadourile de Paste; urmeaza un mic-dejun traditional alcatuit din ou de Paste, sunca si kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci si ciocolata fierbinte. Credinciosii poarta prin parohie statuia lui Iisus si bannere religioase, intonand imnuri religioase.
A doua zi de Pasti, baietii stropesc fetele cu parfum sau cu apa parfumata si isi ureaza noroc unii altora, iar fetele ii recompenseaza cu oua vopsite. Este o zi a ospitalitatii, cand vizitatorii sunt mai mult decat bine-veniti.


Pastele in Bulgaria

Ouale de Pasti se vopsesc in Joia Mare si fiecare crestin duce un astfel de ou la biserica. Dupa ce este sfintit, fiecare gospodar isi ingroapa oul in vie, despartindu-se astfel, simbolic, de toate relele si necazurile pe care le-a avut in anul trecut. In Vinerea Mare se cumpara oale si farfurii noi si se planteaza dovlecei, pentru ca noua recolta sa fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima data in viata lor, gogosi cu miere si zahar.
Dupa Liturghia de Inviere, fiecare sparge cate un ou rosu de zidurile bisericii, ritual care continua acasa, unde ouale sunt ciocnite intre membrii familiei. Se spune ca acela care a ramas pana la sfarit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.


Pastele in Australia

Familiile australiene participa in diferite orase la tot felul de festivitati organizate cu prilejul celebrarii Sfintelor Pasti care, in Australia marcheaza sfarsitul sezonului de vara. O noutate o reprezinta aceea legata de Iepurasul de Pasti. Pentru australieni nu el este simbolul national ci, Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adica, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din Sarbatoarea de Pasti un prilej de bucurie intensa.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-11-2011, 02:58 PM
Post: #4
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Ce mancaruri traditionale din zona voasra pregatiti de paste?

eu imi propun :
-ciorba de miel (cu multa loboda si leustean )
-cighir
-drob de miel
-friptura de miel si de curacan
-salate
-oua rosii
-cozonac mildovenesc.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-11-2011, 05:02 PM
Post: #5
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Ce e aia cinghir? E de papa? In rest e bun meniul. Niste cash proaspat lipseste.... Si niste prajiturele de casa... Imi ploua in gura de pe acum.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-11-2011, 06:08 PM
Post: #6
RE: MA PREGATESC DE PASTE
si o pasca buna....

Purtarea cu adevarat omeneasca este bunavointa fata de semeni. (Marc Aureliu, Catre sine insusi)
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-11-2011, 09:09 PM
Post: #7
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Cighir moldovenesc

Ingrediente:

Maruntaie de miel
un prapur
2 cepe
4 oua
100 g faina
150 g untura sau ulei
o ceapa uscata,ceapa verde ,marar
piper, sare

Mod de preparare:

Maruntaiele se oparesc, se spala si se pun la fiert cu apa si sare. Cand au fiert, se lasa sa se raceasca si se trec prin masina de tocat. Ceapa se taie marunt si se trage putin in untura, se pun maruntaiele fierte date prin masina, sare si piper. Se prajesc pe foc iute amestecindu-se tot timpul sa nu se prinda. Se lasa sa se raceasca putin, se adauga ouale si verdeata taiata marunt, se amesteca totul bine. Prapurul, care a fost tinut in apa rece, se taie bucati iar in fiecare bucata se pune tocatura gata pregatita. Se da forma rotunda, se trece prin faina si ou batut, se prajesc in untura la foc mic sa fie bine patrunse.

Se manaca atat calde cat si reci cusalata de sfecla si hream .O nebunie 09
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-15-2011, 01:13 AM (This post was last modified: 04-15-2011 11:24 AM by anuk.)
Post: #8
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Ouăle roşii—tradiţii şi semnificaţii.


Pastile, ziua învierii lui Iisus Christos, dupa rastignirea Sa pe Cruce si îngroparea sub grea lespede, este praznuit de toti crestinii ca o sarbatoare de mare bucurie sufleteasca, cu belsug de bucate, între care nelipsite sunt ouale rosii.

La români, obiceiul pregatirii oualelor de Pasti cunoaste particularitati care confera traditiei semnificatii deosebite, integrând-o deseori universului atât de fascinant al artei populare.

Cercetatorii Maria si Nicolae Zahacinschi au studiat zeci de ani traditiile legate de ouale de Pasti, alcatuindu-si o colectie de 4 000 de astfel de oua (donata Muzeului Taranului Român) si prezentata într-o carte publicata în 1992 la Editura Sport-Turism din Bucuresti.

Pornind de la sinteza celor doi autori, prezentam si noi cititorilor nostri, în luna în care, la 19 ale ei, sarbatorim alaturi de toti crestinii ortodocsi Sfintele Pasti, câteva informatii legate de traditia oualelor pascale1.

De când dateaza acest obicei?



De sub cruce


Cei care au cercetat traditiile stravechi ale popoarelor sustin ca obiceiul de a se folosi oua colorate în diferite ocazii (sarbatori, datini de înmormântare etc.) vine din timpuri imemoriale. In Egiptul antic, oul era simbolul legamântului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara. In Roma antica, la sarbatoarea lui Ianus - arata Simion Florea Marian - tinerii colorau oua pe care si le daruiau sau le foloseau în unele jocuri. In America de Sud, la Anul Nou, este si acum obiceiul de a se goli ouale, gaoacea lor este umpluta cu apa mirositoare si sunt aruncate de locuitori de la o fereastra la alta.

Artur Gorovei (Magazin istoric , nr. 1-5/1992), într-un studiu publicat în 1937, arata ca, cu doua mii de ani înainte de Christos, chinezii foloseau oua colorate. Tot el, pe baza unor anchete etnografice, descrie aceste obiceiuri ale oualelor colorate asa cum se pastrau în Ucraina (foarte asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost înlocuite cu oua de ciocolata).

Dar de ce oua rosii de Pasti?

Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile Mântuitorului. Rastignirea si învierea lui se înfratesc cu reînvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei.

Legenda spune ca atunci când Christos a fost batut cu pietre, acestea atingându-L s-au transformat în oua rosii. O alta traditie consemneaza ca Maica Domnului, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însângerat sub Cruce.

Mai retinem si aceasta legenda notata de A. Gorovei. Dupa ce Iisus Christos a fost rastignit, carturarii si fariseii au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Christos". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi.

In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodaria omului, sunt benefice în felurite situatii etc. Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina, consemnata de A. Gorovei, spune ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se tot intereseaza daca oamenii mai fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume.

Iata si o alta poveste a oualelor rosii, culeasa de Tudor Pamfilie si Mihai Lupescu: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele însa cu care au cautat sa arunce într-însa s-au colorat în diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar în aceasta amintire poporul a început sa coloreze ouale în duminica Pastilor, când s-a întâmplat aceasta".

Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.


Plasmuiri minunate


Revenind la cartea publicata de cei doi cercetatori, Maria si Nicolae Zahacinschi, sa retinem câteva dintre trasaturile specifice ale acestei arte a vopsirii si încondeierii oualelor de Pasti la români.

Culorile folosite corespund unei simbolistici bine stratificata în timp si cunoscuta initiatilor. Amintim câteva. Rosu - simbol al sângelui, Soarelui, focului, al dragostei si bucuriei de viata. Negru - absolutism, statornicie, eternitate. Galbenul - lumina, tineretea, fericirea, recolta, ospitalitatea. Verdele - reînnoirea naturii, prospetimea, rodnicia, speranta. Albastru - cerul, sanatatea, vitalitatea. Violetul - stapânirea de sine, rabdarea, încrederea în dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, în functie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante.

Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea ("împiestrirea") oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative (nu cele de consumat în zilele de sarbatori ale Pastilor). In unele parti sunt folosite oua fierte, în alte zone cele golite de continut.

O cercetatoare din Germania, Gertrud Weinhold, citata de cei doi autori, descrie astfel felul în care o batrâna hutula din Bucovina încondeia ouale de Pasti: "Timp de ore a fiert coaja de mar salbatic. Ouale albe asteapta, rânduite într-un cos împletit; alaturi se afla o ulcica de lut negru, plina cu ceara de albine. Batrâna apuca în mâna dreapta o unealta ciudata: un betisor ce are în vârf un tubulet, în care este înfipt un fir de par de porc. Ea încalzeste tubuletul la flacara din vatra si, fierbinte, îl introduce în ceara care se topeste. Tubuletul se umfla si femeia trage cu el ornamente în forma de spirale si linii pe coaja oului tinut în mâna stânga si rotit dupa nevoie. Ea scufunda apoi oul în fiertura din coaja de mar, dupa care deseneaza un alt ou, si înca unul, si tot asa mereu, scufundându-le albe; acum coaja lor straluceste într-un galben blând. Apoi pe suprafetele galbene deseneaza noi modele, care par o continuare a motivului initial. Pe urma scufunda ouale în culorea rosie, obtinuta din maghiran si sânziana. Pentru a treia oara, mâna apuca tubuletul si trage cu ceara alte motive, pe suprafetele rosii ramase libere. Ultima baie de vopsea se face într-o fiertura de coji de nuci, care da culoare neagra.

Ouale se pun apoi în cuptor, ceara se topeste si se poate sterge. Ce plasmuiri minunate stralucesc în fata noastra!"

Oua decorative se mai fac cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase.

Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum: linia dreapta verticala - viata; orizontala - moartea; linia dubla dreapta - eternitatea; linia formând o suita de dreptunghiuri - gândirea si cunoasterea; linia usor ondulata ñ apa, purificarea; spirala - timpul, eternitatea; dubla spirala - legatura dintre viata si moarte. Sunt, bineînteles, înca alte si altele, multe dintre ele venind din timpi arhaici, fiind regasite, de exemplu, pe ornamentica din neolitic.

La fel simbolurile vegetale sau animale fac parte din fondul stravechi al creatiei noastre populare, multe regasindu-se în basme si legende: bradul ("Verde Imparat"), margaritarul (lacramioara), pestii, cocosul, albina etc.

Mai rar întâlnite sunt reprezentarile antropomorfe, de personaje umane. O realizare de exceptie din colectia celor doi autori, Maria si Nicolae Zahacinschi, o reprezinta un ou încondeiat din zona Branului, pe care sunt reprezentate 14 fete înlantuite într-o hora si care seamana izbitor cu unul din cele mai vechi si mai frumoase exemplare de ceramica neolitica, un vas de lut rosu (cultura Cucuteni) pe care este înfatisata "Hora de la Frumusica".

Transmise din generatie în generatie, aceste simboluri pastrate pâna astazi în ornamentica oualelor de Pasti vorbesc de ingeniozitatea si deosebitul simt artistic cu care românii si-au întovarasit mersul vietii lor.





http://qualitativeschool/ro/Enciclopedie
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-15-2011, 11:38 AM (This post was last modified: 04-15-2011 11:43 AM by anuk.)
Post: #9
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate la romani

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante , care se diferentiaza in functie de localitate. Variaza chiar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza.

Cele mai utilizate motive sunt:

Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul

Motive vegetale:frunza bradului, garoafa, spicul graului;

Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului;

Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile;

Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.

Crucea - semnul crestinatatii - cu numele simplu ?cruce? in jud. Muscel apare o cruce mica in punctual de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste ?argeseanca? sau ?goanga?.

Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca.

Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si ?Ziua Pastelor?

Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete.

Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat , acest motiv este intalnit si cu numele de ?floarea stachinei? sau ?steaua ciobanului?.

Manastirea - trebuie de asemenea sa fie considerata ca un simbol. Daca motivul din Muscel, o cruce impodobita, iti aminteste de un obiect ce se gaseste infiecare biserica ce ar putea sa imagineze manastirea? tot un simbol al crestinatatii.[Image: image1510.jpg]

Daca lasam privirea sa zaboveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri.(soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Manastirea simbol al crestinitatii, prin prisma faptului ca ascunde in ea crestinismul romanesc. Ouale incondeiate cu simbolul manastirii sunt fara indoiala destinate turistilor straini pentru ca ele inglobeaza atat mestesugul oualor incondeiate cat si un aspect foarte promovat al Romaniei: manastirile. Un asemenea ou este un cadou potrivit celor care nu locuiesc in Romania (fie ei romani sau straini) si mai ales iubitorilor de frumos si perfectiune a executiei.


[Image: image1585.jpg] Bata ciobanului Acest model este cunoascut in Bucovina cu numele de bata ciobanului, si este acelasi lucru cu carja sau carligul ciobanului, motiv foarte intalnit in Bucovina, dar destul de raspandit si in Muscel, Dolj, Bran, Ardeal.


40 de mucenici [Image: image1587.jpg] Oul este impartit in 40 de parti egale, de obicei in forma de triunghi simplu, ceea ce simbolizeaza stapanirea asupra sentimentelor.

Din triunghiurile formate, unele sunt decorate cu puncte rosii, altele umplute cu linii orizontale reprezentand moartea si verticale reprezentand viata


Clinisoare [Image: image1589.jpg] Modelul citat in Basarabia (Mateevici): ?patruzeci de tepelusi in diferite culori?? Se gaseste incondeiat si pe acest ou.

Clinul este cel ce se formeaza la croirea camasilor si manecilor.

Jumatate din clinisoare sunt in plasa iar cealalata jumatate sunt decorate cu puncte rosii.


Coarnele berbecului [Image: image1591.jpg] Aceste oua sunt incondeiate cu coarnele berbecului(autoritatea barbatului, forta) acoperite cu plasa, model intalnit cu preponderenta in Bucovina,Vlasca si Muscel.

Aici mai intalnim si linia dubla dreapta, ca ornament primitiv universal, simbolizand eternitatea si linia in semicercuri simbolizand protectia si siguranta.


Fierul plugului [Image: image1593.jpg] Este primul motiv cu care se ornamenteaza primul ou de Pasti, de catre fiecare gospodina, si este, cu siguranta, cel mai raspandit model in toata tara.

Oul este incondeiat cu plasa oblica galbena sau rosie, simbolizand sentimentele omenesti si separarea binelui de rau.

In jurul oului avem un sir de romburi reprezentand intelepciunea, incadrate de doua randuri de serpi mitici ai cerului care (potrivit credintelor mai multor popoare) a fecundat oul primordial nascand viata.


Grebla [Image: image1595.jpg] Acest model reprezentand grebla (unealta agricola foarte des intrebuintata) este utilizat pretutindeni ca obiect de ornamentatie.

Incondeierea se realizeaza pe un fond negru si sunt realizate o serie de triunghiuri cu franjuri semnificand stapanirea asupra sentimentelor.

Linia dubla dreapta poate fi asemanata cu drumul, calea ce-o urmam in viata, destinul si este un ornament primitiv universal simbolizand eternitatea. Aceste linii sunt folosite si ca linii de separatie intre diverse planuri.


Steaua cu patru brate [Image: image1597.jpg] Este steaua care a adus vestea nasterii, steaua de la Betleem. Ea este incondeiata alaturi de alte motive precum paingaul (imitand paianjenul),pastai de fasole, linia dubla, semicercuri.

Succesiunea ornamentelor ce impodobesc aceste mici obiecte de decor, dintr-o adanca vechime si pana astazi, fac din ouale ?impistrite? un adevarat spectacol de arta nationala
[Image: image1601.jpg] Cruce veche

Este unul din cele mai vechi modele realizate in gospodariile din Bucovina, reprezentand crucea, acest simbol al crestinatatii din toate timpurile.
Suprafata oului este acoperita cu spice de grau, linii duble orizontale, plasa in triunghi, motivul in X (care aminteste de Crucea Sfantului Andrei).
Bogatia, varietatea si diversitatea acestor motive sunt fabuloase, ele scapand de rigorile oricaror clasificari.



[Image: image1603.jpg] Plosca

Daca pana acum o intalneam in cadrul nuntilor de la sat, plosca isi face aparitia de aceasta data si in cadrul decoratiunilor folosite la impodobirea oualor de Pasti.

Liniile paralele dublate reprezinta eternitatea. Expunerile simbolice vii in locul celor ideale sau reale si imagini ale vietii practice, dau ornamentelor de pe ouale ?impistrite? capacitatea de sugestie vie asupra bogatiei artei noastre arhaice.



[Image: image1605.jpg] Cruce veche a Pastelui

Este unul din cele mai vechi modele realizate in gospodariile din Bucovina, reprezentand crucea, acest simbol al crestinatatii din toate timpurile.
Suprafata oului este acoperita cu spice de grau, motivul in X (care aminteste de Crucea Sfantului Andrei).
Bogatia, varietatea si diversitatea acestor motive sunt fabuloase, ele scapand de rigorile oricaror clasificari.
Crucea Pastelui, dar si celelalte imagini care orneaza majoritatea oualor ?impistrite? sunt semnficative, deopotriva, pentru stravechea si legendara infratire a omului de la noi cu cadrul in care isi duce existenta.
Cu acest motiv, crestinii impodobesc nu numai ouale rosii ci si pasca pe care o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si ?Ziua Pastelor?



[Image: image1607.jpg] Crucea veche

Este unul din cele mai vechi modele realizate in gospodariile din Bucovina, reprezentand crucea, acest simbol al crestinatatii din toate timpurile.

Suprafata oului este acoperita cu spice de grau, linii duble orizontale, plasa in triunghi, motivul in X (care aminteste de Crucea Sfantului Andrei).

Bogatia, varietatea si diversitatea acestor motive sunt fabuloase, ele scapand de rigorile oricaror clasificari.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-15-2011, 12:08 PM
Post: #10
RE: MA PREGATESC DE PASTE
Pasca

Ingrediente:

Pt Aluat:
- 150 g faina
- 1 lingurita rasa praf de copt ( de pregerat dr. oetker)
- 75 g zahar
- 1 pliculet zahar vanilat
- 1 ou
- 1 pref sare - 100 g unt sau margarina

Pt. umplutura:
- 750 g branza dulce de vaca, proaspata
- 150 g zahar
- 50 g Gustin (amidon ) , de preferat tot de la dr. o
- 3 linguri suc de lamaie
- 4 galbenusuri
- 4 albusuri
- 200 g smantana
- 200, 300 g stafide (pentru cine vrea, da e bun cu stafide)

1. Pentru aluat se amesteca faina cu praful de copt, se adauga zaharul , paraful de sare, zaharul vanilat, oul si untul (margarina), cu mixerul , la inceput la viteza mica, apoi marim viteza la maxim, pana se obtine un aluat fin.
2. Pe masa de lucru presarata cu faina, se mai framanta putin aluatul (daca aluatul se lipeste, se pune cateva minute la rece intr-o folie de aluminiu).
3. 2/3 din aluat se intinde pe o tava sau o cratita rotunda cu diametru de aprox. 28 de cm. ,unsa cu unt.
4. Restul de aluat se framanta, formand din el un rulou care se face pentru a se pune pe peretii tavii ca o banda (de cel putin 3 cm. inaltime). Aluatul de pe fundul tavii se inteapa in mai multe locuri cu furculita si se coace in cuptorul preincalzit cam 10 min.
5. Pt. umplutura , se amesteca cu mixerul branza, zaharul, sucul de lamaie, amidonul , galbenusurile si ultima smantana . Separat, se bat albusurile spuma, si se adauga la final peste compozitie, amestecand usor, pentru a ramane pufoase. Se aseaza compozita peste blat si se baga iar la foc mic, cam 40-50 min.
6. Dupa coacere se dechide usa cuptorului si se lasa sa se raceasca cam 20 de min.

Asta e reteta pe care o face mama si iese o minuntie!

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau. "Gabriel José García Márquez
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication