Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 0 Vote(s) - 0 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
DREPTURILE OMULUI
12-10-2010, 12:58 PM
Post: #1
DREPTURILE OMULUI
Ziua Drepturilor Omului.

În fiecare an, la 10 Decembrie, în lumea întreagă este sărbătorită Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Originea acestei sărbători se află la mijlocul secolului trecut, ultimul din cel de al doilea mileniu creştin - veac intrat în istoria civilizaţiei prin marile descoperiri fundamentale şi aplicate în cunoaşterea naturii, marcând tot atâtea victorii ale raţiunii umane împotriva ignoranţei şi a ameninţărilor cu care s-a confruntat omul atâta timp, cu efecte fără precedent în creşterea calităţii vieţii. Dar secolul XX a înregistrat şi agresiuni, ameninţări şi atentate fără precedent la drepturile şi libertăţile omului. Colosala forţă eliberată din nucleul atomului a intrat în conştiinţa omenirii mai întâi prin holocaustul din ultimul război mondial şi mult mai târziu prin binefacerile sale. Progresul tehnologic necontrolat a devenit o ameninţare şi a cauzat distrugeri uneori ireversibile naturii înconjurătoare şi habitatului uman. Polarizarea fără precedent a bunăstării în beneficiul unei minorităţi a provocat inimaginabile contraste şi discriminări şi a aruncat în mizerie miliarde de oameni ai lumii a treia, determinând o puternică mişcare împotriva globalizării şi alimentând extremismul acestui început de mileniu. Iată de ce, secolul XX a cunoscut şi acţiunea concertată a 50 de naţiuni libere, care la 26 Iunie 1945 au decis înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite prin adoptarea Cartei sale - cu scopul de a elimina din istoria umanităţii flagelul războiului şi de a reafirma lupta pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru recunoaşterea demnităţii şi valorii umane, pentru egalitatea femeilor şi a bărbaţilor, precum şi a naţiunilor mari şi mici, entităţi grav afectate de conflictele armate şi de regimurile dictatoriale. Potrivit acestor principii, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat la 10 Decembrie 1948 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, completată ulterior cu alte documente adoptate: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Politice şi Civile (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia Împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989), etc. Aceasta este raţiunea pentru care ziua de 10 Decembrie a fost adoptată şi este sărbătorită în întreaga lume ca Zi Internaţională a Drepturilor Omului.



Daca in societatea noastra sunt sau nu respectate drepturile omului,ramane de discutat 04:.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-10-2011, 12:03 PM (This post was last modified: 04-10-2011 12:04 PM by Angela74.)
Post: #2
RE: DREPTURILE OMULUI
''Convenţia Drepturilor Copilului (1989), ''

Copiii soldati – Razboiul, inocenta si nebunia

Intr-o lume normala, copilaria este varsta marilor descoperiri, a bucuriilor pure si a clipelor de neuitat petrecute in curtea bunicilor. Varsta cand invatam sa citim, timpul amintirilor frumoase si al clipelor fara griji pe care le dorim infinite. In zilele noastre, copilaria inseamna varsta la care copiii traumatizati de razboaiele celor mari, invata sa apese pe tragaci si sa semene moarte. Povestea lor este reala si face parte din acea realitate de care ne ascundem instinctual...



Are cu putin peste 12 ani. Pe deasupra unui tricou mult prea mare, care atarna smechereste pe trupusorul sau plapand, poarta un poster cu David Beckham lipit cu scotch. Mesteca plictisit o frunza de coca rezemat de pistolul automat Kalashnikov care are aproape inaltimea sa. Privirea-i cade in gol, inexpresiva si grea, improprie totusi pentru un pui de om. Ceva ciudat ii transpare din infatisare. Pare copil si nu prea. In ciuda varstei si a siluetei plapande, intregita de statura unui copil evident subnutrit, transpare un fior rece, cumplit. Oricat ar parea de incredibil, pustiul imprastie in jurul aurei sale o senzatie de moarte...de groaza si durere in exces. Pustiul pipernicit a invatat deja sa bea si sa se drogheze, ba chiar in urma cu cateva zile a incercat, stangace si grotesc, sa violeze la randu-i o fetita dintr-un sat incendiat, incurajat de rasetele bolnave si strigatele demente ale rebelilor guerilleros care duc un razboi fara sfarsit cu armata nationala a unei tari din America de Sud.

Cat despre arta de a ucide un om, pustiul este deja un expert. Cu glontul, cu cutitul, cu sticla incediara, cu grenada, chiar si cu un par de lemn, niciun mijloc de suprimare a unei vieti omenesti nu-i este strain copilului imbracat cu un tricou pe care a lipit cu scotch o pagina de revista cu fotografia fotbalistului preferat. Despre numarul de morti, el nu mai stie cati a ucis. Copilul stie sa numere doar pana la 20. Nonsalant, declara ca a omorat mai mult de 20 de oameni. Sateni, politisti, soldati guvernamentali, copii, femei, batrani, indieni din selva, rebeli din factiunile dusmane, el a uitat deja numarul celor trimisi nonsalant si natural pe lumea cealalta cu ajutorul manutelor sale slabanoage, care poarta urmele acelor cu care s-a drogat.

Miguel este, din nefericire, doar unul dintre cei peste 300 000 de copii soldati din intreaga lume. Sarmani copii care au ajuns sa intruchipeze una din abominatiile noastre ca specie, undeva in pragul mileniului 3. In ciuda nivelului la care a ajuns stiinta si tehnologia civilizatiei umane, in pofida faptului ca am ajuns sau nu pe Luna, sau ca specia umana a dat posteritatii un Shakespeare, Bach, Bethoven sau Eminescu, cele peste 300 000 de copii identice cu a lui Miguel ne aduc aminte ca mai avem mult de tras pana sa ne putem numi linistiti “Oameni”. Nu de alta, dar nici cele mai primitive specii de animale nu-si trimit puii sa ucida in locul adultilor...



Un obicei foarte vechi...

Ideea hidoasa si totalmente imorala de a tranforma puii de om, aflati la varsta inocentei, in soldati ucigasi, a incoltit in mintea unor comandanti militari fara urma de scrupule inca de pe vremea Antichitatii. Astfel, primele dovezi arheologice spun povestea copiilor soldati din zona bazinului Marii Mediterane. In acele vremuri, era un obicei des intalnit in cadrul fortelor armate, ca fiecare grup de soldati sa aiba in preajma sa copii care-i ajutau la imbracatul armurii, curatarea si intretinerea armelor, sau se ocupau de aproviziona cu alimente. Cei mai destoinici erau promovati la rangul de copil de trupa, urmand sa primeasca instruire in manuirea armelor alaturi de intretinerea carelor de lupta. Exemple ale copiilor soldati ne sunt aduse de imaginile din arta hitita sau egipteana sau de capitolele din Vechiul Testament in care se povesteste despre ucenicia militara a tanarului David in serviciul regelui Saul. Mitologia greaca ne ofera exemplul lui Hylas, cel care a fost ucenicul personal al lui Heracles, invatand de la eroul mitic toate tainele manuirii armelor. Mai apoi, filozofia si literatura greaca aduc multe alte exemple de copii tranformati de mici in soldati neinduratori, cel mai cunoscut caz fiind cel al taberelor de antrenament ale baietilor spartani.

Pracatica copiilor soldati a fost mostenita fara rezerve in negurosul Ev Mediu european, moment in care copiii erau luati de tati in razboaie, facand parte, la propriu, din bagajele acestora. In aceasta situatie, copiii erau plasati in cadrul ariergardei armatei, fiind deseori tinta predilecta a atacurilor inamice. Asa s-a intamplat si in ajunul bataliei de la Agincourt cand, pe data de 25 octombrie 1415, copiii din ariergarda armatei engleze au fost masacrati in totalitate de soldatii francezi care nu le-au aratat nici un semn de mila...O soarta mai cruda decat a acestora au avut-o copiii care au participat la asa numita “Cruciada a Copiilor” din anul 1212, cand un tanar cioban francez, pe numele sau Etienne, a inceput sa predice multimilor cum ca el a primit de la Dumnezeu insusi misiunea divina de a elibera Sfantul Mormant din Ierusalim, cu ajutorul unei armate formata din copii neprihaniti. Datorita puterii sale de convingere iesita din comun, cat si faptului ca se adresa unora de aceeasi varsta cu el, Etienne a reusit in scurt timp sa stranga o ostire care numara nu mai putin de 30 000 de copii si adolescenti.

Filip, rege al Frantei din acea perioada si cunoscator personal al situatiei din Palestina, si-a dat seama de viitorul unei astfel de aventuri exaltate si a interzis cruciada copiilor in mod oficial. Credulitatea si exaltarea copiilor nu putea fi insa oprita, astfel incat zeci de mii de copii din intreaga Franta si-au urmat drumul spre Marsilia. Acolo au fost imbarcati pe corabile unor armatori care i-au pacalit in mod tragic. Dornici de castig, acestia i-au dus direct in Egipt pe micii cruciati neprihaniti care doreau in credulitatea lor specifica, sa ucida toti musulmanii din Palestina. O parte din corabii au fost scufundate de furtuni, restul supravietuitorilor fiind dusi in Cairo unde au fost vanduti ca sclavi negustorilor arabi de catre aceiasi armatori francezi care le promisesera o moarte mantuitoare in lupta care va elibera Ierusalimul...

In perioada moderna, ne parvin ecourile luptei de la Waterloo, unde contingentul de tobosari francezi in varsta de 13 ani, a fost lichidat fara crutare intr-un moment de inclestare intre taberele inamice. In timpul revoltei ghetourilor evreiesti din Varsovia, desfasurate in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, copiii evrei, printre care si Shalom Yoram, s-au constituit intr-o miscare militara intitulata Hashomer Hatzair. In timpul asaltului final asupra Varsoviei din anul 1943, copiii evrei au intrat primii in lupta, iar rezistenta lor in fata trupelor gerrmane a fost eroica dar scurta. Membrii temutelor unitati de elita ale SS-ului, i-au ucis fara mila pe copiii metamorfozati in soldati.

De partea cealalta a baricadei, armatele gemane beneficiau la randul lor de serviciile unitatilor Hitlerjugend. Copiii din astfel de unitati erau selectionati pe criterii antropometrice, strict rasiale, supusi unor antrenamente dure si indoctrinati cu ideologia nazista pana la nivelul fanatismului. Asa se explica spiritul de sacrificiu cu care au luptat tinerii din Hitlerjugend in timpul bataliei Berlinului din anul 1945. Nici trupele Armatei Rosii nu erau straine de aceste obiceiuri. Stalin dadea ordin personal ca toti copiii orfani, indiferent de varsta, sa fie inrolati in randul soldatilor Uniunii Sovietice. Copiii respectivi urmau sa fie indoctrinati cu ideologia comunista, fanatizati si trimisi in linia intai dupa un instructaj elementar in care erau invatati cum sa ia viata unui om in cel mai scurt timp. Denumiti “Fii ai regimentului” numiti in mod oficialo-patriotard si “Vrabiute”, acesti copii erau trimisi, in mod obisnuit, in misiuni de recunoastere si sabotaj. Durata lor de viata era de circa 2 luni de zile.



Grenada, mitraliera, cutitul – jucarii pentru copii?

Articolul 38 din cadrul Drepturilor Internationale ale Copilului sti39t de Natiunile Unite in anul 1989 proclama : “Statele lumii se vor angaja pe acesta cale, sa nu foloseasca in razboaie sau confruntari civile, copii sub varsta de 15 ani, pe post de soldati combatanti”. Aceasta directiva are la baza Protocoalele Aditionale ale Conventiei din Geneva, adoptate la nivel international pe data de 12 august 1949 si ratificate, mai apoi, in anul 1977. Evident, nu toti s-au sinchisit de aceste legi internationale, dupa cum o demonstreaza realitatile dure ale confruntarilor militare de dupa cel de al doilea Razboi Mondial.

Comandanti militari ai sutelor de armate rebele din lumea intreaga rapesc copii si-i arunca in mijlocul razboaielor de gherila din cadrul conflictelor interetnice, religioase sau economice care infloresc la ora actuala pe meridianele Terrei. Toti copiii sunt victimele nefericite si lipsite de aparare ale nebuniei, urii, intolerantei si lacomiei celor mari. Nascuti in tari unde razboiul face parte din realitatea zilnica, acesti copii sunt obisnuiti cu durerea, crima, moartea, foametea, drogurile, violenta. Cei mai multi nu trec de varsta de 16 ani, fiind considerati, in batjocura, de comandantii factiunilor rebele ale micilor armate particulare ale vreunui sef de trib sau traficant de droguri, drept “Trupe cu termen redus de garantie”.

Copiii nu au vrut niciodata sa ucida, sa se drogheze sau sa violeze. Mintea lor inca zbura in lumea de vis a imaginarului copilariei, cand sefii militari i-au smuls brutal din paturile in care dormeau, de langa parinti sau de pe bancile scolii, pentru a-i transforma in ucigasi in pantaloni scurti. Unii sunt inrolati dupa ce si-au vazut tatii ucisi si mamele violate sub ochii lor, in timp ce pe fundal ardea satul natal incendiat de soldati. Altii au ales de bunavoie sa urmeze una dintre militiile locale, sperand ca astfel sa nu moara de foame sau de sete, dupa cum se intampla in fiecare zi in Columbia, in unele tari africane, in Orientul Mijlociu sau sud-estul Asiei. Odata recrutati, ei sunt supusi unui tratament de spalare a creierului, antrenati sa ucida si drogati. Sunt drogati pentru a fi fortati astfel sa fie dependenti de armata respectiva. Un copil drogat devine instantaneu dependent. Nici vorba de fuga sau dezertare...Dupa aceasta “Initiere a mortii si durerii” copii sunt trimisi sa ucida. Deseori, armele sunt mai inalte decat ei, dar acesti copii alienati sunt ucigasi reci, eficienti si infricosatori, dupa cum certifica toate rapoartele cercetatorilor O.N.U.

Pentru cei aproximativ 300 000 de copii soldati nu mai exista scapare. Cu exceptia unor cazuri fericite in care unii dintre ei reusesc sa scape iadului provocat de lumea celor mari, cei mai multi ajung sa fie soldati, spioni, sclavi sexuali sau, dupa cum se intampla deseori, scuturi umane in cazuri limita. Vulnerabilitatea face ca micile fiinte umane nevinovate sa fie extrem de cautate de liderii militiilor locale din teatrele de conflict, conform socio-psihologilor O.N.U. care au intervievat sute de copii soldati din Sri Lanka, Nepal, Pakistan, Uganda, Myanmar Palestina, Irak, Cambodgia, Laos, Cecenia. Copiii sunt cautati si rapiti, in primul rand, pentru ca sunt usor de mani39t si indoctrinat. Apoi, un astfel de copil poate realiza fapte de o cruzime incredibila, convins find ca totul este o joaca. Poate indeplini cele mai barbare sau absurde ordine fara a protesta in vreun fel, datorita faptului ca sistemul moral si codul sau de valori nu este inca format. “Copiii soldati sunt ideali pentru scopurile noastre, pentru ca nu se plang, nu cer nici un ban si daca le ordonam sa ucida, ucid pe loc fara sa puna intrebari”, declara nonsalant un ofiter superior din cadrul Armatei Nationale a Ciadului... Baieteii se autodenumesc deseori “Colonelul Rambo” sau “Capitanul Rupe Tot”. Daca ei mai au o “sansa” si ajung mini-soldati, soarta fetelor este mult mai cruda. Fiind prea mici ca sa ajunga sclave sexuale si prea slabe pentru a deveni soldati eficienti, fetitele sunt folosite deseori drept scuturi umane sau trimise sa se plimbe pe campurile minate...

Miguel adoarme in fiecare noapte intrand intr-o lume a viselor in care nici un copil din Europa sau America nu are acces. Daca ar avea, s-ar trezi tipand din cosmaruri de negrait pentru un suflet de copil. Cand este treaz, viseaza cu ochii deschisi. Cand va fi mare isi doreste sa ajunga sef al unei trupe de guerilleros sau, de ce nu, comandat al unui Ejercito Militar. Dorinte ale unui pui de om de a carui copilarie s-a ales praful. Praful de pusca, mai exact...

http://www.descopera.ro/cultura/3565942-...si-nebunia

[Image: 2ik9p49.jpg]
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
04-10-2011, 11:37 PM
Post: #3
RE: DREPTURILE OMULUI
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universala a drepturilor omului, al carei text îl publicam mai jos. Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispozitie pentru a publica în mod solemn textul Declaratiei si "pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afisat, citit si comentat, în principal în scoli si în alte institutii de învatamânt, indiferent de statutul politic al tarilor sau teritoriilor".
Preambul

Considerând ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume,

Considerând ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi în care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvântului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai înalta aspiratie a oamenilor,

Considerând ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta împotriva tiraniei si asupririi,

Considerând ca este esential a se încuraja dezvoltarea relatiilor prietensti între natiuni,

Considerând ca în Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarât sa favorizeze progresul social si îmbunatatirea conditiilor de viata în cadrul unei libertati mai mari,

Considerând ca statele membre s-au angajat sa promoveze în colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,

Considerând ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,

Adunarea Generala proclama

Prezenta Declaratie Universala a Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, având aceasta declaratie permanent în minte, ca prin învatatura si educatie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva atât în sânul popoarelor statelor membre, cât si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.
Articolul 1.

Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi. Ele sunt înzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.
Articolul 2.

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate în prezenta declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte împrejurari.
În afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.
Articolul 3.

Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
Articolul 4.

Nimeni nu va fi tinut în sclavie, nici în servitute; sclavagismul si comertul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.
Articolul 5.

Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degrandante.
Articolul 6.

Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.
Articolul 7.

Toti oamenii sunt egali în fata legii si au, fara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala împotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratie si împotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
Articolul 8.

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege.
Articolul 9.

Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar.
Articolul 10.

Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiata în mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotarî fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari în materie penala îndreptata împotriva sa.
Articolul 11

Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pâna când vinovatia sa va fi stabilita în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decât aceea care era aplicabila în momentul când a fost savârsit actul cu caracter penal.

Articolul 12.

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 13.

Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber si de a-si alege resedinta în interiorul granitelor unui stat.
Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni în tara sa.

Articolul 14.

În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil în alte tari.
Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmarire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 15.

Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16.

Cu începere de la împlinirea vârstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie în ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, în decursul casatoriei si la desfacerea ei.
Casatoria nu poate fi încheiata decât cu consimtamântul liber si deplin al viitorilor soti.
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

Articolul 17.

Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât si în asociatie cu altii.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18.

Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu altii, atât în mod public, cât sl privat, prin învataturi, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.
Articolul 19.

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opniii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
Articolul 20.

Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 21.

Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc perioadic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Articolul 22.

Orice persoana, în calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este îndreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinându-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
Articolul 23.

Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea împotriva somajului.
Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atât lui, cât si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.

Articolul 24.

Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.
Articolul 25.

Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbracamintea, locuinta, îngrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrânete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurari independente de vointa sa.
Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sunt nascuti în cadrul unei casatorii sau în afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.

Articolul 26.

Orice persoana are dreptul la învatatura. Învatamântul trebuie sa fie gratuit, cel putin în ceea ce priveste învatamântul elementar si general. Învatamântul tehnic si profesional trebuie sa fie la îndemâna tuturor, iar învatamântul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
Învatamântul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si întarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze întelegerea, toleranta, prietenia între toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
Parintii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învatamânt pentru copiii lor minori.

Articolul 27.

Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

Articolul 28.

Orice persoana are dreptul la o orânduire sociala si internationala în care drepturile si libertatile expuse în prezenta declaratie pot fi pe deplin înfaptuite.
Articolul 29.

Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
În exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngradirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale într-o societate democratica.
Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 30.

Nicio dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savârsi vreun act îndreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate în prezenta declaratie.

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication