Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Ne pregatim de Craciun !!!
12-05-2010, 06:19 PM (This post was last modified: 12-12-2010 04:21 PM by anuk.)
Post: #1
Ne pregatim de Craciun !!!
Venirea Sarbatorilor de iarna este un prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Ne-am obisnuit sa facem multe cumparaturi, sa oferim cadouri celor dragi, sa cumparam un brad, sa-l asteptam pe Mos Craciun.


Dar...ce este Craciunul ?


Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări unde creştinii sunt majoritari, e de asemenea sărbătoare legală, şi se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necredincioşi, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, “darurilor de la Moş Crăciun”.

Crăciunul în tradiţia românească

Peste tot unde există suflare românească cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.

Credinţă şi legende populare privitoare la originea termenului:

Pentru lingvişti, cuvântul “Crăciun” este un cuvânt ciudat. Unii susţin că ar proveni din limba latină, şi anume din “creatio”, care înseamnă creaţie, naştere. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui Iisus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Colindele de Crăciun

Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este “mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii – câte trei, ca cei trei magi – merg din casă în casă cântând colindul “Steaua sus răsare…”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul “Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: “Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, “O, ce veste minunată” de D.G. Kiriac, “Domnuleţ şi Domn în cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în “Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colindele.

Colindele, precum şi obiceiurile colindelor sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească “Scoală, gazdă, din pătuţ” există şi la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de “Dji vén cwerî m’cougnou d’Noyé”.

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu preţuit de toată lumea.

Originea termenului (etimologie)

Cei mai mulţi cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil Puşcariu, Teodor Capidan, Nicolare Drăganu) consideră că termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem . La romani prin calatio se înţelegea convocarea poporului de către preoţii păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru anunţarea sărbătorilor din luna respectivă, şi, prin extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Este lucru bine ştiut că până către sfârşitul secolului al IV-lea, naşterea lui Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obişnuia să se facă anunţarea sărbătorilor de peste an (Paşti, etc.). Şi cum celor de curând creştinaţi din Dacia şi din sudul Dunării această anunţare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu acest termen sărbătoarea creştină a naşterii lui Hristos.

Alţi cercetători (între care Aron şi Ovid Densuşianu, Al Rosetti, Al. Graur ş.a.) derivă cuvântul Crăciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem , în latina vulgară creation / creatiun ) deci ziua creării sau a facerii lui Iisus. Deşi s-ar putea obiecta că acesta ar fi o concepţie ariană (care socoteşte că Fiul este o creatură a Tatălui), se poate răspunde că poporul care a creat termenul nu putea cunoaşte (şi nu cunoaşte nici acum) asemenea subtilităţi teologice. În reacţie la această ambiguitate, elitele bisericeşti au înlocuit aceste termen po39r cu acela de sărbătoarea Născutului (tot de origine latină), aşa cum se constată în Evanghelia învăţătoare din 1642 şi în Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiaşi termen deci cu care şi celelalte limbi neolatine (romanice) – şi nu numai – au derivat numele sărbătorii (Noël, Natale, Navidad Nativity).

Alte etimoane latine care au fost propuse de lingvişti, fără a fi convins un număr suficient de specialişti, sunt ( in ) carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) şi Christi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Termenul apare cu diverse semnificaţii sau ca nume propriu în mai multe limbi care au fost în contact cu româna: lb. bulgara, lb. ucraineană, lb. sârbească, rusa veche şi lb. rusa (rusa modernă). [1]

Pe de altă parte, o posibilă etimologie poate fi legată de denumirea unei vechi sărbători păgâne a slavilor vestici şi anume Korochun [1] , Kračún, Karachun (în limba maghiara Karácsony înseamnă chiar Crăciun iar cuvântul a fost preluat odată cu creştinismul de la slavi).

Istoria sărbătorii.


Crăciunul este serbat de către creştini pe 25 decembrie după cel puţin trei secole de la moartea personajului principal al evangheliilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest şi începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial, sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea se celebra deja în 336 e.n. la Roma. [2] (în Est, “Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naşterea, botezul şi primul miracol al lui Iisus, în timp ce gnosticii (sectă creştină considerată eretică de către creştinismul canonic) serbau aceeaşi “Epifanie” în Egipt, încă din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, când, în viziunea lor, “Iisus s-a arătat ca Fiul lui Dumnezeu la botez” [3]). Sextus Julius Africanus, un creştin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 e.n. această dată pentru naşterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalţi creştini, care preferau 6 ianuarie. [4]

În primele două secole creştine, a existat o puternică opoziţie la celebrarea zilelor de naştere a martirilor şi a lui Iisus. Numeroşi Părinţi ai bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naştere, când, de fapt, sfinţii şi martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebraţi la data matririului lor, adica la “data adevăratei lor naşteri” din prespectiva bisericii. [5] Mulţi creştini ai primelor secole erau scandalizaţi şi de veselia şi festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscenţă a păgânismului, în special al Saturnaliilor romane. [6]

Ei aveau dreptate să afirme asta: plasarea sărbătorii naşterii lui Iisus Hristos din momentul în care aceasta a început să fie celebrată de creştini, exact la finele lui decembrie sau începutul lui ianuarie (adică 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiţiilor păgâne, căci Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data naşterii lui Iisus. [7]

Din motive politice, aşa cum sugerează istoricul Edward Gibbon, ierarhia creştină a considerat copierea sărbătorilor şi a riturilor păgâne ca fiind soluţia răspândirii accelerate a cultului lor în mase, mase care pe atunci erau puternic ataşate vechilor sărbători şi practici rituale păgâne. [8]

Factorul pentru care primii creştini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naşterii zeului lor, a fost deci că la aceste date, în lumea romană, germanică şi orientală se celebrau diverse date de naştere ale altor zei. [9] Povestea unui zeu salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiţiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului şi în “cultele misterelor” locale naşterea “eonului” din fecioară. [10] Epifaniu, scriitor creştin, redă în lucrare sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie şi semnificaţia acestuia la egipteni şi la arabii “Petra”-ei (Eleusa, unde se serba naşterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creştin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la naşterea pruncului sacru: “Fecioara care era grea a conceput şi a născut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionisie, zeul care ca şi Iisus, transforma apa în vin.

O sărbătoare po39ră la Roma celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării iernii (ca şi Saturnaliile). Odată ce creştinii au abandonat celebrarea naşterii zeului lor pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii creştini fac frecvente legături între renaşterea soarelui şi naşterea lui Hristos. . [11] Triburile nordeuropene (germanice) celebrau şi ei la aceeaşi dată “Iule”, pentru a comemora “renaşterea soarelui dătător de lumină şi căldură”, de maniera în care şi creştinii spuneau despre zeul lor născut tot atunci, că este “Lumina lumii”. [12] Reprezentările numismatice romane ale lui Sol invictus prezintă adesea un chip cu o coroană de raze, aşa cum în primele reprezentări creştine Iisus avea şi el o coroană de spini. Astfel că, în secolul al V-lea chiar, în vremea papei Leon întâi, erau creştini care afirmau că serbează nu atât naşterea lui Hristos, cât a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest papă să-i mustre pe rătăciţi, însă nu negând cumva că trebuie cinstit zeul-soare, ci doar că nu trebuie cinstit mai mult decât Hristos (Sermo XXII) [13]

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma în perioada ridicării creştinismului, anume Mitra, avea şi el ziua de naştere serbată pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al cărui cult şi rit era şi foarte asemănător creştinismului, aşa cum constata scriitorul creştin Iustin Matir în Apologia sa prin secolul al II-lea, aşa cum va remarca mai târziu şi Tertulian la debutul secolului III. (De praescritione haereticorum) [14] Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sfântul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magică lucrare a Providenţei că ziua în care Soarele s-a născut … Hristos şi el se naşte! [15] Creştinii secolului al III-lea credeau că creaţia lumii a avut loc la echinocţiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaţie prin “întruparea lui Hristos” (concepţia), trebuia, în viziunea lor, să aibă loc tot pe 25 martie, moment de la care numărându-se 9 luni (sarcina, gestaţia) se obţinea data de 25 decembrie. [16]
Sărbătorile din jurul solstiţiului de iarnă au, după cum se vede, o origine precreştină. Ele sunt legate în mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc în acea perioadă.

(Traducere din Wikipedia varianta în engleza) [2] “Evenimentele astronomice, care în vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semănături și măsurarea rezervelor de hrană pentru iarnă între recolte, ne permit să înțelegem apariția diferitelor mitologii și tradiții culturale. În noaptea solstițiului de iarnă, un observator aflat în emisfera nordică poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniază cu cea mai strălucitoare stea din est, Sirius, indicând puntcul unde va răsări soarele în dimineața de după solstițiul de iarnă. De la data solstițiului de vară, soarele a descris un arc de cerc descrescător de-a lungul cerului sudic. La data solstițiului de iarnă, soarele își oprește coborârea pe cer iar durata de lumină zilnică atinge minimul pentru 3 zile, timp în care soarele nu își modifică poziția pe orizont. După acest moment soarele își începe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor începe să crească. Bazându-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui și a unei întoarceri a luminii. Această întoarcere este sărbătorită din nou la data echinoxului de primăvară, când durata zilei o egalează pe cea a nopții. (n.trad., dată de care se leagă în creștinism sărbătorirea Paștelui) “

from wikipedia

Craciunul - singurul cuvint in limba romana care desemneaza Nasterea Domnului.

La romani amintirea acelor vremuri este inca proaspata, de vreme ce in unele sate banatene si transilvanene ziua de 1 ianuarie se numeste Craciunul Mic, nu Anul Nou. In spatiul sud-est european, Craciunul a fost o sarbatoare solstitiala, cind oamenii celebrau divinitatea solara.

Termenul de “mos” indica virsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca impreuna cu timpul calendaristic. Peste sarbatoarea autohtona a Craciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la inceputul mileniului 1 i.H. zeul Saturn se celebra intre 17 si 23 decembrie). In satele de pe Valea Muresului, Craciunul este inca legat de anumite credinte populare care se pastreaza si in prezent, iar obiceiul de a oferi daruri isi are originile intr-o legenda pe care numai batrinii o mai cunosc.

Legendele spun ca Mos Craciun era un cioban rau, care nu a vrut sa o lase pe Maica Domnului sa nasca in staulul sau. In satul Harpia, oamenii cred ca daca primul care intra in casa de Craciun este un barbat este un semn de bunastare si sanatate pentru anul urmator. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii tin masa intinsa toata noaptea.Colindatul este unul dintre obiceiurile de Craciun care se pastreaza cel mai bine in toate satele romanesti, inclusiv cele din judetul Alba. Pe linga mesajul mistic, multe obiceiuri practicate in aceasta zi sint legate de cultul fertilitatii si de atragerea binelui asupra gospodariilor. Copiii din satele de pe Valea Secasului pornesc sa colinde pe la casele oamenilor, iar gazdele trebuie sa-i primeasca pe colindatori. In unele sate se mai pastreaza si un alt obicei: cel mai in virsta membru al familiei trebuie sa arunce in fata colindatorilor boabe de griu si de porumb. Batrinii spun ca daca boabele peste care au trecut colindatorii vor fi date gainilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, ca vor avea o recolta foarte buna in anul urmator daca vor amesteca saminta pe care o vor pune in brazda cu boabele folosite in ajun la primirea colindatorilor.

Craciunul nu a fost intotdeauna asa cum il vedem acum. De altfel, el a devenit sarbatoare legala abia in secolul al XIX-lea. Nu au existat nici brazi si nici Mos Craciun dintotdeauna. Si nici macar colinde… Unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Craciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis ca muzica este nepotrivita pentru o zi solemna cum este Craciunul a fost Oliver Cromwell, care in secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cintec crestin de Craciun este “Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, in secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupa un colind englezesc este unul scris de Ritson, in 1410. In 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anuntat cu o zi inaintea Craciunului ca orga bisericii sale s-a stricat si nu poate fi reparata la timp pentru slujba de Craciun. Foarte trist din aceasta pricina, el s-a apucat sa scrie trei piese care sa poata fi cintate de cor, acompaniat la chitara. Una dintre ele era “Silent Night, Holy Night”, care astazi este cintata in peste 180 de limbi de milioane de persoane.

Cea mai vinduta piesa de Craciun din toate timpurile este “White Christmas” a lui Bing Crosby, din filmul clasic “Holiday Inn”. Peste 30 de milioane de exemplare din acest single au fost vindute in intreaga lume. O alta poveste mai putin cunoscuta legata de Craciun este faptul ca in secolul al VII-lea calugarii foloseau forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfinta Treime. In jurul anului 1500, oamenii au inceput sa vada in bradul de Craciun un simbol al copacului din Paradis si au atirnat in el mere rosii, simbol al pacatului originar. In secolul al XVI-lea, familiile crestine au inceput sa decoreze brazii cu hirtie colorata, fructe si dulciuri. Dar mai inainte, in secolul al XII-lea, oamenii obisnuiau sa atirne brazii de Craciun in tavan, cu virful in jos, ca simbol al crestinatatii. Inca nu este clara originea acestui gest.

Astazi stim ca Iisus nu s-a nascut la 25 decembrie, ci cindva in martie. Decembrie a fost ales pentru aceasta sarbatoare pentru a coincide cu sarbatorile romane pagine dedicate zeului Saturn (Saturnalii) si Mithra (vechiul zeu al luminii), o forma de venerare a Soarelui.

Primii crestini nu celebrau nasterea lui Iisus. Sarbatoarea nasterii era considerata in luna septembrie, o data cu Ros Hashana (sarbatoare din calendarul iudaic). In anul 264, Saturnaliile au cazut in 25 decembrie si imparatul roman Aurelian a proclamat aceasta data “Natalis Solis Invicti”, festivalul nasterii invincibilului Soare. In anul 320, Papa Iuliu I a specificat, pentru prima data oficial, data nasterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

In 325, imparatul Constantin cel Mare a introdus oficial Craciunul ca sarbatoare care celebreaza nasterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica sa fie “zi sfinta” intr-o saptamina de sapte zile si a introdus Pastele cu data variabila. Cu toate acestea, cele mai multe tari nu au acceptat Craciunul ca sarbatoare legala decit din secolul al XIX-lea. In Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Craciunul ca sarbatoare legala, in 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, in 1907. Pe vremuri, nici spiridusii nu erau ce sint acum. Ei furau cadourile de sub brad, nu le aduceau.

Conceptul de spiridusi de Craciun provine din credinta straveche ca gnomii pazeau casa omului de spiritele rele. Spiridusii au fost iubiti si uriti, pentru ca desi uneori se purtau cu bunavointa puteau foarte usor sa se transforme in niste fiinte rautacioase si nesuferite, atunci cind nu erau tratati cum se cuvine. Perceptia cea mai raspindita era ca ei erau dupa cum era si persoana cu care aveau de a face, rautaciosi sau draguti. In Evul Mediu, ei mai degraba asteptau daruri decit sa le faca. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridusii au devenit prieteni ai lui Mos Craciun.

Mos craciun a fost imbracat la inceput in haine verzi, in ani 20 sub enorma presiune de marketing executata de Coca-Cola, Mos Craciun s-a imbracat in rosu … si asa a ramas pana astazi.

Lamurind toate aceste aspecte sa vedem ce putem face pt a sarbatori cum se cuvine 09

De ce n-am incepe cu decoratul casei in care ne petrecem cea mai mare parte in timpul Sarbatorilor de iarna. Craciunul este sarbatoarea familiei si a prietenilor apropiati. De ce sa nu ne bucuram si de o atmosfera placuta in caminul nostru?


Fiecare dintre noi are mici secrete pe care va propun sa le dezvaluim si sa invatam unii de la altii cum ne putem impodobi casa cat mai frumos cu bani putini 09

Iata cateva idei de aranjamente simple si de efect pe care le putem face singure :

[Image: 33-300x225.jpg]

[Image: decoratiuni_coronite_de_craciun_la_usa.jpg]


[Image: fe1-300x225.jpg]

Va astept si pe voi cu noi idei de aranjare a mesei ,ornare a produselor,retete specifice Craciunului etc,etc.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-06-2010, 12:36 PM
Post: #2
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Coronite pt masa deCraciun.


[Image: decoratiuni_coronite_de_craciun_masa.jpg]


[Image: decoratiuni_coronite_de_craciun_pe_masa.jpg]
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-06-2010, 07:23 PM
Post: #3
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Super geniale cornuletele pt Craciun (mititel,infasatel..... )


[Image: noi_nascuti_1225973836.jpg]
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-06-2010, 09:35 PM
Post: #4
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
aaaaaaaau! nu as putea manca asa ceva. parca as manca un bebelus.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-06-2010, 09:36 PM
Post: #5
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
mi-am cumparat din Real un cos de paine pt masa de Craciun, super. o sa-i fac o poza. e foarte ingenios.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-09-2010, 04:54 PM
Post: #6
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Turte scutecele lui Iisus


Craciunul este o sarbatoare a bucuriei si sperantei iar turtele sunt ca un tort aniversar pe care-l mancam cu totii de ziua Nasterii lui Iisus . Un desert specific doar pt aceasta sarbatoare.

In mod traditional, turtele, se consuma in Ajunul Craciunului si de Craciun.

Reteta:

Foile:0.5kg. faina alba cu 000,750g.nuci macinate,600g zahar,coaja rasa de portocala si lamaie,vanilie /rom si chiar putina scortisoara .

Din faina un pic de sare si apa se face un aluat putin mai tare ca cel de paine si se lasa la odihnit cca o ora,apoi se fac foi foarte subtiri de cca 1 mm grosime ,de marimea unei farfurii sau chiar dreptunghiulare si se coc de preferinta pe o plita de fonta sau in cuptor pr dosul tavii.
Daca optati pt foile rotunde se coc foarte bine(probat de mine)si in tigaia de teflon care trebuie mai intai incinsa bine.Dupa ce s-au copt nu se suprapun imediat ci se lasa sa se raceasca bine. Daca spatiul permite se lasa mai mult timp insirate in bucatarie sa se usuce bine.

Siropul: Se pune la fiert 1l. apa,zaharul,coaja de portocale si lamaie si se fierb aproximativ 20 min,se adauga esentele si se lasa acoperit la racit.

Pt seara din ajunul Ajunului,se pregatesc turtele cu 24 ore ianainte astfel:
se pregateste o tava(cratita) care are diametru aproximativ cu dimensiunile foilor .Se pune o foaie,se insiropeaza ,apoi se presoara nuca macinata,alta foaie,sirop si nuca si tot asa pana se umple cratita,ultima va fi o foaie fara nuca.Se da la rece pana a doua zi cand se rastoarna pe un platou(tava) cu marginile putin ridicate in eventualitatea unui surplus de sirop si se taie dupa preferinta.


[Image: pictur431.jpg]



Din batrani, se spune ca aceste foi pt turte se coc pana la sarbatoare de Ignat, cand incepe taierea porcilor ,pe motiv ca turtele ar fi insangerate de la sangele porcilor sacrificati .In Moldova ,proetul este asteptat cu turte (julfa) in ziua de ajun si neaparat se dau se pomana (celor care nu au facut 09 )
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-09-2010, 05:09 PM
Post: #7
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
faci si tu, anuk? nu am mai mancat tutre de ani de zile. imi dadea si mie de pomana o moldoveanca. poate fac si eu anul asta.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-09-2010, 06:22 PM
Post: #8
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Pare greu, dar nu este .(migaloasa coacerea foilor in rest..... )

Mi-ar placea sa postam retete cu specific de Craciun , asa ca ....le astept pe fete cu traditii din zonele lor cu retete pt toba,chisca, carnati ,cu meniuri de Craciun,etc,etc.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-09-2010, 07:27 PM (This post was last modified: 12-09-2010 07:30 PM by magda.)
Post: #9
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Idei cum sa decorezi bradul de Craciun

Unul dintre cele mai frumoase momente de sarbatori este cu siguranta impodobitul bradului. Daca pana acum nu dadeai mare importanta culorilor si ornamentelor, anul acesta poti incepe sa iti decorezi bradul cu stil.

In primul rand trebuie sa alegi o tema, apoi sa cauti ornamentele potrivite pentru ideea ta.



Anul acesta sunt foarte apreciate ornamentele monocolore, mate si in forme "de sarbatoare": stele, ingeri, mosi craciun, litere, origami.

Important e sa ai imaginatie. In acelasi stil, poti la fel de bine sa decorezi planta preferata. Trebuie doar sa nu exagerezi cu globurile si beteala.



Daca esti in pana de idei, iti oferim cateva solutii in galeria foto de mai jos:
[Image: 3067_120707_tartornaments_xl.jpg&amp...quality=80]
[Image: a99056_1201_polishtree_xl.jpg&wi...quality=80] [Image: a99057_1201_germantree_xl.jpg&wi...quality=80]
[Image: bp103028_1107_tree_xl.jpg&width=...quality=80] [Image: ml1204_hol08_ribb_tree_xl.jpg&wi...quality=80]
http://femina.rol.ro/art/33682-37-idei_c...raciun.htm

Purtarea cu adevarat omeneasca este bunavointa fata de semeni. (Marc Aureliu, Catre sine insusi)
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
12-09-2010, 08:23 PM
Post: #10
RE: Ne pregatim de Craciun !!!
Modalitati simple si rapide de a aduce spiritul Craciunului in casele noastre .


Decorati totul cu funde.

Fundele au un aer festiv si se pot atasa unor obiecte variate. Folositi, de exemplu, panglici generoase (in functie, desigur, de dimensiunea obiectului de ornat) pentru spatarele scaunelor, sfesnice, agatatorele ghivecelor de plante, ghirlande si coronite, manerele cosurilor, balustradele scarilor etc.

Pentru a nu face nota discordanta cu intregul, panglicile pe care le alegeti trebuie sa se armonizeze, din punct de vedere al texturii si culorii, cu schema decorativa a locuintei dvs. Nu trebuie sa ramaneti blocati pe rosu si verde (culorile traditionale ale decoratiunilor de Craciun), puteti opta pentru materiale ecosez sau pentru modelele florale. Daca, insa, va este dificil sa alegeti acele materiale, modele si culori care sa nu dezechilibreze decorul, folositi clasicele: argintiu metalic, auriu, verde sau rosu. De asemenea, optati pentru panglicile care pot si desfacute si refacute si in anul urmator - astfel puteti economisi din bugetul alocat sarbatorilor sau/si puteti sa va constituiti o intreaga colectie de panglici colorate. Dupa ce se incheie sarbatorile dezlegati panglicile si neteziti-le cu grija.



Coronitele decorative

Pe fiecare usa a locuintei dvs. agatati cate o coronita decorativa. Desigur, incepti cu usa de la intrare, instanland cate o coronita atat in exterior, cat si in interior. Pentru confectionarea acestora utilizati conuri de pin reale, frunze si fructe uscate, crengute de brad, rafie, funde si diverse ornamente de dimensiuni mici.


Folositi o muzica de fundal speciala.

CD-urile cu muzica de Craciun - colinde - sa nu va lipseasca din casa si nici DVD-urile cu filmele clasice avand ca tema aceasta sarbatoare minunata - "A Christmas Story", "It's a Wonderful Life", "Scrooge" sau "The Santa Clause".


Incercati sa aveti intotdeuna ceva dulce la indemana.

Intr-un bol incapator sa aveti intotdeuna fructe proaspete, turta dulce, prajiturele sau bomboane cu care sa puteti servi pe oricine va trece pragul, pentru ca, sa nu uitam, Craciunul este un prilej excelent de a darui. Depozitati dulciurile in cosulete, boluri sau cutii decorative si puneti-le la indemana, eventual pe masuta de cafea.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication