Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
CURIOZITATI CULINARE
10-01-2010, 01:16 PM
Post: #31
RE: CURIOZITATI CULINARE
“Cruciadele” din bucatarie


Ieri erau blanurile, astazi este mancarea, devenita o tema de discutie aproape “sexi”: un fetis, un simbol, un teren de lupta, fenomen social si cultural. Si daca ieri Naomi Campbell si Christy Turlington erau imaginea campaniei “mai bine goale decat sa purtam blanuri”, astazi celebritatile imbratiseaza cauze alimentare, transformandu-se in adevarate “food fighters”. Si intre atatea obsesii si convingeri este aproape interzis sa nu ai o opinie.


Salvati pestele din farfurie!

In prim plan este actrita Greta Scacchi. Goala. Il imbratiseaza, il priveste in ochi si ii surade. Pacat ca "El" nu este decat un peste, si nu la figurat, ci la propriu, ati citit bine, un sarman merlucius. Vorbim despre o fotografie realizata de un celebru fotograf al vremurilor noastre, John Rankin, aparuta in mass-media britanice ca parte a campaniei de lansare a filmului "The End of the Line", o pelicula care militeaza impotriva exceselor companiilor de pescuit.
[Image: greta.jpg]

In blogosfera, Daryl Hannah explica pe site-ul sau cat de usor poti transforma uleiurile si grasimile utilizate de fast-food-uri in combustibil. Paul si Stella McCartney sunt si ei paladinii intransigenti ai vegetarianismului, predicand cel putin "o zi pe saptamana fara carne", in timp ce Trudie Styler si Elle Macpherson lanseaza disperate apeluri mediatice pentru ca la celebrul restaurant Nobu sa dispara din menu tonul albastru, specie pe cale de disparitie (regizorul Stephen Fry a lansat si el o dezbatere pe aceasta tema pe Twitter).

Recent, prestigiosul New York Times a publicat un numar special, intitulat "The Food Issue". Din sumar - un vehement pamfelt "Impotriva carnii" scris de Jonathan Safran Foer, 20 de noi reguli alimentare "dictate" de Michael Pollan si polemici pe tema mancarii organice versus mancarea conventionala sau a "Food Inc.", un film lansat in Statele Unite in luna iunie a acestui an, un soi de documentar care dezvaluie (desi mai bine sa nu stii) ceea ce se afla in spatele produselor apetisante de pe rafturile supermarketurilor.
[Image: greta.jpg]

Jocul de-a mancarea

Prin urmare, mancarea a ajuns pe prima pagina a ziarelor si in prime-time, si fara doar si poate va ramane acolo multa vreme. "Societatile mai putin complexe dezvolta raporturi elementare cu hrana, dar societatea occidentala actuala este una care de multa vreme nu isi mai pune problema foamei: de aceea ii confera mancarii atatea semnificatii culturale", considera Marino Niola, profesor de antropologie culturala din Italia.

Si pentru ca nu se putea altfel, si ea da dependenta. Un drog ca oricare altul, de tratat ca atare. Pentru a te "dezintoxica" de mancare exista centre specializate, asa-numitele "Food Rehab": laboratoare si terapii pentru controlul senzatiei de foame (te poti chiar inscrie intr-un grup dedicat pe Facebook).
[Image: eat.jpg]

Termenul de "food rehab" se pare ca ar fi fost inventat de David A. Kessler, un fost membru al Food and Drug Administration din Statele Unite, astazi autor al best-seller-ului "The end of overeating"; o carte "intunecata", care separa in mod definitiv mancatul de placere, documentand in cadrul unei serii de interviuri luate unor experti si "insideri" din industria alimentara, felul in care mancarea este de-acum manipulata genetic pentru a deveni nu doar mai ieftina, ci si mult mai "addictive".

In lista noilor cuvinte de utilizat atunci cand vorbim despre hrana se numara de-acum si "Eatertainment", alimente cu care sa te joci sau care sa te distreze, al caror "secret" sta in combinatiile "irezistibile" de grasimi "trans" cu sare si zahar.

Noua (dez)ordine gastronomica

Potrivit antropologului italian, la ora actuala exista un adevarat "cult al anorexiei", in spatele caruia se afla un soi de "mortificare" a trupului. Adica persoane care nu sunt obeze se supun oricum la privatiuni, refuzuri, interdictii, punand "la index" alimentele care ar putea sa le provoace placere. "In spatele anumitor diete se ascunde o etica combinata cu o forma de penitenta. De multe ori inconstienta, pentru ca ceea ce pe vremuri era religios acum este laicizat, dar continua sa ne influenteze comportamentele", spune Niola, in opinia caruia a alege sa mananci anumite mancaruri - sushi de exemplu -, iti satisface nu atat gustul, cat o anumita obsesie.
[Image: organica.jpg]

Tot la o exigenta in buna parte culturala pare a raspunde si obsesia pentru mancarea organica pe care occidentalii o au la ora actuala. Recent insa, un raport dat publicitatii de Food Standard Agency, autoritatea alimentara britanica, a pus serios in discutie asa-numitele produse "eco" sau "bio" sau "naturale" cum li se spune, in urma unei cercetari intinse de-a lungul a 50 de ani (si 52.000 de studii stiintifice): conform acestuia, alimentele biologice nu ar face neaparat bine celor care le consuma, ci mai degraba "portofelului" celor care le produc.

In opinia antropologului, chestiunea alimentatiei "bio" este in egala masura ideologica si psicologica. Exista cei care se tem sa nu fie "contaminati" de anumite alimente nu indeajuns de "pure din punct de vedere bacteriologic", dar in acest caz este vorba despre un raport nevrotic cu mancarea, simbol a cu totul altceva. "Traim intr-o lume in care nu mai reusim sa controlam nimic, ceea ce ne alimenteaza sentimentele de nesiguranta. Multi oameni isi combat anxietatea demonizand si eliminand din alimentatie anumite lucruri. Sa ne gandim doar la succesul oscilant al anumitor alimente precum ciocolata, care ani de zile a reprezentat raul absolut, iar ale carei virtuti acum sunt din nou glorificate".

Mancarea – catastrofa sociala

Societatile se deosebesc intre ele prin ceea ce mananca si mai ales ceea ce nu mananca; mancarea este si ea un limbaj si vorbeste despre identitatea nationala si obsesiile diferitelor popoare.

De ce suntem atat de grasi?, nu inceteaza sa se intrebe americanii. Iar daca miscarea care promoveaza asa-numita "Fat Acceptance" nu prea reuseste sa le furnizeze oamenilor un raspuns, si dupa ani de zile in care librariile au fost inundate de carti obsedant dedicate modalitatilor de a scadea in greutate, acum a venit vremea celor care incearca sa determine motivele pentru care oamenii se ingrasa in continuare.

In "The Evolution of Obesity", autorii Michael Power si Jay Schulkin explica "epidemia" de obezitate prin aceea ca am fi programati genetic sa inmagazinam grasime de pe vremea cand a ne procura hrana era un soi de ruleta ruseasca. Sigur este doar ca daca oamenirea a evoluat in savana africana, acum se ingrasa in Candyland, unde toate bunatatile se afla la indemana.
[Image: obez.jpg]

Aceeasi intrebare si-o pun si autorii "The Fattening of America", Eric Finkelstein si Laurie Zuckerman, dar raspunsul dat de ei este altul: oamenii se ingrasa pentru ca niciodata mancarea n-a fost atat de ieftina ca in prezent.

Sa fie mancarea atunci un fel de catastrofa sociala? Depinde. Pentru autorii "The Fat Studies Reader", greutatea nici nu mai o chestiune de sanatate, ci de politica, iar a te ingrasa mai degraba o "practica culturala subversiva", intr-o societate care de fapt fata de "grasi" simte o adevarata fobie.

Tocmai contrariul este ceea ce sugereaza Food 2030, o discutie online lansata de guvernul britanic in parteneriat cu DEFRA (Departamentul pentru Sanatate si standarde alimentare), in vederea definirii liniilor strategice ale alimentatiei nationale: una dintre modalitatile de a-i tine in forma pe englezi ar fi pur si simplu combaterea fenomenului "bogof", acronim al "Buy One Get One Free", al carui corespondent romanesc ar fi cunoscutele oferte gen "doua la pret de unul", devenite tapul ispasitor al tuturor exceselor alimentare.

Placerile carnii

Umbla vorba ca in ultimul timp, in Brooklin, New York, oamenii se inscriu pe liste de asteptare de cate 60 de persoane pentru a participa la lectiile de "taiere a porcului", tinute saptamanal de Tom Mylan, macelar, blogger si "guru" al noilor carnivori; dar si in Europa ecourile "vacii nebune" par a se fi stins, iar carnea a revenit pe lista alimentelor "bune", promovata fiind de o noua generatie de crescatori de animale educati, si de bucatari-sefi cu respect fata de animalele sacrificate.

Valul de moralitate alimentara, intrat in Statele Unite odata cu filosofia Slow Food, a "contagiat" mai intai agricultura: printre pionieri se numara Dan Barber, "chef"-ul de la Greenwich Village si fermier, si crescatorul Peter McDonald, care vinde online carne de pui, curcan, manzat si miel crescuti in ferma proprie, facand personal livrarile direct in birourile clientilor din Manhattan, unde acestia se reunesc in grupuri pentru a putea cumpara animalul intreg, cu o economie de 60% fata de preturile practicate de lantul bio Whole Foods.
[Image: terraom.jpg]

In Suedia, de la "amvonul" restaurantului sau din Grand Hotel - Stockholm, Mathias Dahlgren predica de ani de zile inlocuirea adjectivului "biologic" cu "natural", servind carne provenita dintr-o crescatorie biodinamica situata in afara orasului. "Pe vremuri oamenii se intrebau cum sa produca cat mai multa carne posibil; astazi noua generatie de crescatori se intreaba cum sa produca cea mai buna carne posibila", explica Dalhgren, convins ca, in fata "excelentei produsului", un "chef" trebuie sa faca un pas inapoi si sa renunte la tehnicile de mare virtuozitate pentru a pune in valoare ingredientul.

"Riscul crescatoriilor ecologice operate de fermieri improvizati este ipocrizia", este de parere italianul Sergio Capaldo, unul dintre consultantii printului Charles si fondator al Granda, consortiu care cuprinde 65 de crescatorii de rasa bovina piemonteza. "La un moment dat s-a renuntat la castrarea animalelor din cauza unei asa-zise compasiuni total nelalocul ei, doar pentru a se constata ulterior ceea ce se stia din batrani - carnea purceilor necastrati este pur si simplu necomestibila; in cele din urma s-a recurs la castrarea chimica in locul celei chirurgicale". O practica efectuata astfel incat sa nu lase reziduuri hormonale in carnea pe care-o mancam, dar crede Capaldo, tot la fel de ipocrita.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-02-2010, 11:37 AM
Post: #32
RE: CURIOZITATI CULINARE
Israel: falafelul si shake-urile de fructe fac legea!


Multe dintre preparatele de pe mesele israelienilor sunt savurate si de celelalte popoare ale Orientului Mijlociu: falafel, shwarma, humus etc. De altfel, aceste fast-food-uri sunt foarte gustate si de romani. Diferenta dintre cele originale si cele de pe piata noastra ar fi, dupa parerea unora, ca la „mama lor” sunt mult mai condimentate.

Cea mai consumata mancare „de strada” este falafel – chiftelute din naut, condimentate si prajite in ulei ce se servesc cu lipie, salata de castraveti si „tahini” (sos din seminte de susan), sos de patrunjel sau sos „tarator” (200 g de tahini, zeama de lamaie, apa, 2 lingurite de iaurt, doi catei de usturoi pisati si sare).

O alta modalitate de servire este urmatoarea: intr-o lipie se pun chiftelutele falafel alaturi de praz, ceapa, usturoi, coriandru si patrunjel maruntit. Shwarma se afla pe locul doi in preferintele culinare ale israelienilor, iar medalia de bronz apartine salatelor si nu doar pentru ca sunt foarte sanatoase, ci si pentru ca au un gust fin si deosebit.

Suc de portocale cu branza
Statul israelian ocupa un loc fruntas la nivel mondial in zona exporturilor de fructe si legume. Portocalele sunt principala marfa de export. Avand atat de mult capital „portocaliu”, este logic ca sucul fresh din portocale sa fie consumat la orice ora din zi si din noapte, oriunde, cu orice ocazie si in orice combinatii. Cam acelasi lucru se intampla si cu branza care insoteste orice fel de mancare. Cele mai agreate soiuri sunt cele care au un procent mic de grasimi (0-5%).

Branzeturile „grasute”

(9-15%) se folosesc cu mare succes pentru salate si sandvisuri. Branza cu masline in interior este un produs specific israelian. Dar „the best of” la aceasta categorie este „Cotegje” – mici bilute de branza care se intind pe paine cu lingura. Este atat de populara, incat adultii isi amintesc ca au crescut cu ea. Pentru racorire se pot cumpara de la fiecare colt de strada shake-uri de fructe si sucuri proaspete.

Multi turisti considera sucurile de aici o bunatate. Reteta? Un mix din banane, pepene galben, capsune, portocale, papaya si cocos. Copiii, si nu numai ei, trebuie sa guste neaparat snacks-uri cu unt de arahide „Bamba” – cele mai bine vandute si totodata cel mai puternic brand israelian pentru copii. Humusul (pasta din naut, ulei de masline, sare, piper) se consuma cu paine si muraturi. Daca ai ocazia sa mananci mult indragita salata asortata, e de stiut ca israelienii adauga piper verde si galben. Asa ca exprima-ti preferintele, daca ai probleme cu condimentele.

Sarbatori israeliene

Israelienii sunt un popor care isi respecta religia si isi conserva traditiile. Iata cateva dintre sarbatori: Shabbatul reprezinta ziua de odihna cand evreii imbraca cele mai bune haine, fac mancaruri alese si se dedica indeletnicirilor spirituale. Este cea de-a saptea zi a saptamanii. Seder - aminteste de perioada sclaviei poporului evreu in Egipt si cu aceasta ocazie se servesc urmatoarele preparate: „matzah” (paine nedospita), „charoset” (amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere), oua, apa sarata, „marror” (hrean), „karpas” (cartofi fierti cu patrunjel) si „z'roah” - carne cu os. Hanuka sau Sarbatoarea Luminii – in fiecare casa ard lumanari non-stop, se fac rugaciuni si se pregatesc gustoasele mancaruri pline de ulei, „latkes” (chiftelute de cartofi) si „sufganiot” (gogosi umplute cu dulceata). Alte obiceiuri specifice sunt: jocul cu titirezul, jocurile de carti si oferirea unor banuti pentru copii.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-02-2010, 03:57 PM
Post: #33
RE: CURIOZITATI CULINARE
la evrei nu se mananca la aceeasi masa feluri de carne cu feluri de lactate. ori lapte ori carne.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-03-2010, 07:06 PM
Post: #34
RE: CURIOZITATI CULINARE
Cine iubeste sanatatea, iubeste mancarea mediteraneana.



De acum mai bine de 50 de ani, au inceput sa fie promovate in lume beneficiile dietei mediteraneene asupra sanatatii. Cuvinte-cheie: fructe, legume si ulei de masline extravirgin. Rezultatele: longevitate (media de varsta este de 90 de ani), incidenta bolilor cardiovasculare si a obezitatii foarte scazuta. Inventatorii acestui minunat stil de viata sunt locuitorii insulei grecesti Creta, dar stilul de viata este adoptat de toti locuitorii din jurul Marii Mediterane: Grecia, sudul Italiei, sudul Frantei, o parte din Africa de Nord si Orientul Mijlociu.

Datorita produselor light pe care le consuma in mod frecvent, adeptii dietei mediteraneene sufera foarte rar de boli de inima si nu au foarte des probleme gen hipercolesteromie. Prin comparatie, in tarile a caror dieta include in mod traditional grasimile saturate (carne, branzeturi grase), SUA, spre exemplu, exista foarte multe persoane cu afectiuni cardiace.

Reguli de aur
Tarile care inconjoara Mediterana au culturi, religii si obiceiuri diferite si bineinteles anumite preferinte si restrictii alimentare. Insa, peste tot se respecta cateva reguli de aur. Acestea nu au fost impuse, ci dintotdeauna, in mod natural, in farfuriile lor, au predominat legumele verzi, fructele, pestele asezonate cu ulei de masline. In unele zone, Creta, spre exemplu, carnea rosie se consuma doar de cateva ori pe an, iar consumul de peste este totusi moderat lasandu-se loc vegetalelor. Nu consuma oua sau produse care le contin mai mult de patru ori pe saptamana. Aproximativ o treime din necesarul caloric il iau din uleiul de masline, care contine acizi grasi nesaturati. Branza, cerealele si mierea constitue, de asemenea, o parte semnificativa a dietei. Insa, un pahar cu vin intregeste placerea de a manca. Datorita multiplelor sale proprietati, este indicat consumul zilnic al unui pahar cu vin rosu. Tot cretanii consuma in general produse din grau integral.

Mirodeniile, sanatate curata
Un rol deosebit de important in savoarea mancarii mediteraneene, simplu gatita (gratarul fiind tehnica principala), il au mirodeniile: busuioc, cimbru, oregano, menta, chimen etc. Insa acestea nu doar satisfac papilele gustative, ci joaca un rol important in mentinerea sanatatii.

Busuiocul are actiune antibiotica, antimicrobiana, antitusiva, diuretica, antiseptica, antiinflamatoare la nivel gastric, renal si intestinal. De asemenea, are efect calmant asupra nervilor.

Cimbrul are efect curativ asupra organismului. Diuretic excelent, ceaiul din cimbru da un tonus bun.

Oregano este un simbol al fericirii la greci. Contine uleiuri volatile, impiedica inmultirea unor bacterii, thymol si acid rosmarinic, are efect antioxidant (1 g de oregano este de 42 de ori un adversar mai puternic impotriva oxidarii celulelor decat marul), fibre, fier, calciu, omega 3, vitaminele K, A, C. De asemenea, este util in tratamentul diareei, flatulentei, viermilor intestinali.

Menta imbunatateste digestia, calmeaza durerile de cap, mentine ficatul sanatos, favorizeaza respiratia.

Studii comparative cu alte diete
Pentru a convinge cat mai multi oameni sa imprumute din obiceiurile culinare ale mediteraneenilor, cativa nutritionisti au facut un studiu comparativ intre aceasta dieta si altele. Iata rezultatele obtinute de dieta mediteraneana. Dieta mediteraneenilor vs. a suedezilor: un nivel scazut al colesterolului si nu s-a observat pericolul de oxidare a celulelor (indus de radicalii liberi) sau a glicemiei crescute. Un al punct al demonstratiei a constat in compararea cu dietele bogate in grasimi si dietele bogate in carbohidrati. O bila alba a castigat tot dieta mediteraneana prin nivelul normal al colesterolului. Cand s-a luat la bani marunti cu dieta bogata in grasimi polisaturate, s-a observat: un nivel corect al insulinei, continut bogat in acid oleic si putin acid linoleic, dar mai putin acid stearic. Meciul dintre regimul mediteranean si cel din Vest (vinul a fost inclus in ambele diete intr-una dintre etapele studiului) a fost castigat tot de acest stil de viata: o capacitate mai mare de a opri oxidarea celulelor, ADN-ul este mai putin atacat de oxidanti, un nivel crescut al vitaminei C. Dupa ce a fost introdus vinul, a crescut nivelul vitaminei C si implicit activitatea antioxidantilor.

Sa importam si obiceiuri culinare sanatoase!
Unii medici si nutritionisti sustin faptul ca fiecare persoana ar trebui sa consume alimentele care cresc si se dezvolta pe teritoriul propriei tari. Desi sunt recunoscute meritele dietei mediteraneene, deoarece mancarea lor favorita este una sanatoasa si gustoasa, unii specialisti raman sceptici privind efectele ce ar rezulta daca toti romanii, spre exemplu, s-ar apuca sa manance identic cu mediteraneenii. Este normal ca identitatea culinara nationala sa fie pastrata din mai multe puncte de vedere, inclusiv medical. Dar de ce sa nu „furam“ si noi obiceiurile sanatoase ale altora? Mai ales ca s-a constatat ca cei care vor sa slabeasca obtin rezultate mai bune cu dieta mediteraneana fata de cei care urmeaza o dieta hipolipidica. In orice dieta sunt indicate alimentele ce contin multa apa. Ai ghicit: multe fructe si legume! Apropo, sportul este parte integranta a acestei diete!

Invata de la mediteraneeni!
Umple platoul cu legume si fructe proaspete! Cretanii mai sunt numiti si „consumatori de frunze”, deoarece prefera verziturile, lucru foarte benefic deoarece fructele si legumele au un numar mic de calorii si sunt bogate in nutrienti si antioxidanti. Daca iesi in oras sa iei masa, studiaza bine meniul si alege o salata si peste la gratar in pofida cremelor de branza grasa sau a preparatelor cu smantana. Cand cumperi paine, alege paine din faina de grau integral, si cu cat mai putini aditivi. Mancarea rafinata creste nivelul zaharului in sange, iar senzatia de foame apare mai repede.

Uleiul de masline, de neinlocuit
Ar trebui sa fie litera de lege: toata lumea trebuie sa consume ulei de masline. Iata si de ce! Creierul are nevoie de anumite grasimi ca sa functioneze eficient. Pe langa peste, seminte de in si nuci si acidul oleic, continut de uleiul de masline (in special extravirgin), stimuleaza activitatea creierului. Tot acidul oleic lupta impotriva cancerului de san, gastro-intestinal, de vezica sau prostata. De asemenea, uleiul de masline protejeaza tubul digestiv si lupta impotriva afectiunilor stomacului.

A se incerca acasa!
Cele 8 principii de viata sanatoasa: procent mare de lipide mononesaturate; multe verdeturi, fructe de mare, plante aromatice, cereale integrale, fructe. Pe lista neagra a stilului mediteranean sunt trecute: carnea si preparatele din carne, laptele si derivatele acestuia.

Regele somon
In topul celor mai bune alimente pentru femei se afla si somonul. Mediteraneenii il consuma in mod frecvent. De ce? In primul rand, are un gust deosebit, este satios si... Lista adevaratelor beneficii abia acum incepe: este o sursa bogata de proteine si de acizi grasi Omega-3 (ce joaca un rol important in scaderea nivelului trigliceridelor in sange), reduce hipertensiunea, normalizeaza ritmurile cardiace crescute, imbunatateste reglarea coagularii sangelui si lupta impotriva anumitor maladii grave. Toti cei care au o viata agitata trebuie sa consume somon, deoarece compusii sai amelioreaza starile de stres si depresive. Conform unui studiu publicat anul trecut in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, beneficiile consumarii somonului sunt net superioare riscului la care ar fi putut fi supusi consumatorii in cazul somonului contaminat. Acelasi studiu sugereaza faptul ca, in general, acest peste este cel mai putin contaminat cu metil de mercur. O alta cercetare a dovedit faptul ca Omega-3 ajuta si in procesul slabirii. Medicii recomanda cure cu suplimente alimentare cu Omega-3. Omega-3 se gaseste si in pastrav, macrou, ton, sardine. Un alt studiu la care au participat 11.000 de pacienti cu boli de inima a relevat faptul ca daca se consuma zilnic un gram de ulei de peste se reduce riscul mortalitatii cardiovasculare cu 30%. 100 g de somon contin circa un gram de ulei.

Rulada de peste
Ingrediente: andive, 500 g peste, 75 g tomate in ulei, 50 g masline negre fara samburi, o legatura de patrunjel, o lamaie decojita, 2 linguri ulei de masline. MOD DE PREPARARE: Pestele se taie in bucatele fine. Se taie si rosiile in ulei se amesteca cu masline, condimente, suc de lamaie. Se pun pe peste. Se acopera cu folii de aluminiu si se lasa 30 de minute la cuptor. Se serveste cu suc de rosii si paine uscata. Cantitati pentru 4 persoane.

Peste pe pat de salata
Ingrediente: 50 g nuci, 250 g morcovi, o legatura de ceapa, coriandru, 2 catei de usturoi, 600 g file de peste, 5 linguri sos de soia, 125 ml sos de chili dulce, 200 g salata, suc de portocale, suc de lamaie, sare, piper, miere, lamaie verde. Mod de preparare: Nucile, morcovii taiati felii, coriandru, ceapa si usturoiul se rumenesc intr-o tigaie. Dupa care se adauga sos de soia si chili. Pestele se taie in 4 si se fierbe cateva minute in apa clocotita. Salata se pune pe farfurie. Peste ea se toarna suc de portocale, de lamai, sare, piper, miere. Se adauga pestele peste care se stoarce o lamaie. Sosul cu nuca se pune intr-un vas separat si peste peste. Cantitati pentru 4 persoane

Supa de vara cu raci
Ingrediente: o legatura de ceapa, 125 g morcovi, un catel de usturoi, 125 g de plante uscate aromate, suc de lamaie, 200 ml vin alb, 200 ml smantana, 200 g carne din raci. Mod de preparare: Se pun o parte din raci la fiert. Se adauga morcovii, usturoiul, vinul si condimentele. Se lasa la racit si se adauga smantana. Ceapa cu restul de carne de raci, sucul de portocale si lamaie se pun intr-o tigaie si se rumenesc. Amestecul se toarna apoi in supa. Se serveste cu paine crocanta. Cantitati pentru 4 persoane.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-05-2010, 06:11 PM
Post: #35
RE: CURIOZITATI CULINARE
Ayurveda Food Styl




Cand vii la Casa Satya, timpul se scurge dupa alte reguli. Indiferent cat de grabit ai fi sau cat de ingrijorat de dead-line-uri urgente, atmosfera de aici te face sa redevii tu cel preocupat de frumos, de viata sanatoasa si armonioasa si sa tragi cortina intre grijile cotidiene si experienta senzoriala si spirituala pe care o vei incerca.

La Casa Satya nu vei gasi doar hrana sanatoasa pentru trup, ci si pentru spirit. Pe langa mancarea bio preparata dupa principii ayurvedice, te poti destinde, poti lectura o carte interesanta si poti invata cum sa duci un stil de viata sanatos.

Sanatate in aer, apa, lumina, mancare si pentru spirit

In prepararea retetelor, se foloseste doar faina integrala, zahar de trestie, iar multe dintre ingrediente sunt provenite din agricultura biologica. Foarte important, apa folosita la gatit este apa ionizata alcalina, recunoscuta pentru puterea ei de reintinerire, neutralizare a radicalilor liberi, vindecare, detoxifiere si echilibrare a intregului organism.

Aerul este la fel de proaspat ca la munte, iar lumina este „Full Spectrum” pentru a beneficia de toate proprietatile luminii solare naturale. Pentru a-ti largi orizontul gusturilor, ai ocazia sa mirosi parfumul ceaiului pe care doresti sa-l savurezi.

Daca vei dori sa repeti aceasta experienta sau poate chiar te hotarasti sa-ti schimbi modul de viata intr-unul sanatos, la plecare vei primi un pliant cu modul corect de combinare a alimentelor. Iti spunem doar un principiu: „Pentru a te mentine supla, evita sa savurezi desertul imediat dupa masa!”

Avocado umplut
Avocado bio, ceapa, usturoi, coriandru verde, patrunjel verde, suc de lamaie, sare bio, chili, suc de rodii, seminte de rodii.
[Image: avocado.jpg]


Kedgeree cu avocado si rosii
Orez basmati, linte, ghee bio, ulei floarea soarelui, ceapa, chimen, cardamom, dafin, avocado bio, lamaie, rosii, coriandru.
[Image: legume.jpg]

Somon cu migdale si capere:
Somon, ulei de masline, ou bio, fulgi de migdale, ceapa, vin alb bio, capere, unt bio, sare bio, piper negru.
[Image: somn-migdale.jpg]


Tort „garbanzo“
Naut, suc de portocale, vanilie de Bourbon, oua bio, zahar din trestie bio, pudra de roscove bio, sare bio. Glazura: suc de portocale, caise, cardamon, miere bio.
[Image: tort-garabanzo.jpg]

Corabiute din castraveti cu orez si busuioc
Castravete, orez, busuioc proaspat bio, capere, ceapa verde, iaurt, usturoi, ulei de masline, suc de lamaie, rosii cherry, sare bio, piper.
[Image: corabite-castraveti.jpg]



Orez cu legume si seminte
Orez basmati, mazare verde, ardei gras verde, boabe de mustar, turmeric, caju, curry (mediu), seminte de dovleac, stafide, ghee bio, ulei de floarea soarelui, sare bio.
[Image: orez.jpg]



Autor: Madalina Dragoi
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-06-2010, 09:12 AM
Post: #36
RE: CURIOZITATI CULINARE
ce inseamna "sare bio"?

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-06-2010, 10:53 AM
Post: #37
RE: CURIOZITATI CULINARE
"Sarea cristalizata BIO pentru masa Life Impulse se prezinta in forma ei naturala, fiind formata in urma cu aproximativ 250 de ani in regiunea Himalaya. Locul de unde a fost extrasa este protejat de influentele mediului si de praf, fapt ce atesta puritatea sarii. Sarea de masa nu contine aditivi sau iod si nu a fost albita sau rafinata in prealabil. Culoarea naturala a sarii cristalizate Himalaya oscileaza intre roz deschis si alb."


La fel de bine "bio" este drobul de sare scos din salina.09
Este adevarat ca sarea pe care o consumam noi din comert este "prelucrata "
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-06-2010, 12:37 PM
Post: #38
RE: CURIOZITATI CULINARE
sarea din salinele noaste e mult mai buna si probabil muuuuuuuuuuuuuuuuuuuult mai ieftina. inca se gaseste sare vrac pentru maraturi, fara nicio prelucrare.

tocmai m-am uitat de sarea de care zicea nuk. stiti cat costa? 37,99 RON pt 500 g, adica 76 lei kg! de banii astia imi iau icre negre.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-06-2010, 12:48 PM
Post: #39
RE: CURIOZITATI CULINARE
Eu am in zona izvoare de saramura pe care taranii o folosesc la muraturi si chiar la prepararea mancarii .Un litru de aramura la 10 de apa.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
10-06-2010, 01:08 PM
Post: #40
RE: CURIOZITATI CULINARE
ne baga pe gat sarea de Himalaya de parca noi nu am avea sare. durerea e ca sunt destui snobi care o cumpara.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication