Forum WWW.PREMONITII.RO
CURIOZITATI CULINARE - Printable Version

+- Forum WWW.PREMONITII.RO (http://www.premonitii.ro)
+-- Forum: Forum supravietuire (/forumdisplay.php?fid=37)
+--- Forum: Independenta (/forumdisplay.php?fid=47)
+--- Thread: CURIOZITATI CULINARE (/showthread.php?tid=20041)

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41


CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-09-2010 06:21 PM

Cele mai... diferite prajituri din lume 09


Prepararea si modelarea prajiturilor reprezinta o arta a cofetarilor apreciata in toata lumea. Adesea, aceste dulciuri elaborate vin in diferite forme si marimi, nefacand totusi, prin aspect, un secret din indeletnicirea lor de deserturi. Pana acum!

Debbie Goard din Oakland, California are la activ aproape 20 de ani in ornarea prajiturilor si tocmai aceasta experienta este cea care a ajutat-o sa realizeze cele mai inedite dulciuri din cate s-au vazut vreodata. Dupa cum se poate observa si pe contul Flickr al americancei, femeia creeaza prajituri ce imita absoluta orice forma, dar cele mai impresionante raman acelea care copiaza alte feluri de mancare. Juri ca gusti dintr-o friptura, dintr-un hamburger, o omleta sau un fruct, dar cand pui bucatica de aliment pe limba, constati cu stupoare ca este... dulce..

[Image: bacon-and-eggs-cake.jpg]


[Image: bacon-slab-cake.jpg]


[Image: big-mac-cake.jpg]


[Image: big-mac-cake2.jpg]


[Image: cheese-sandwich-cake.jpg]


[Image: steak-cake.jpg]


[Image: piglet-cake.jpg]


[Image: vegetables-cupcakes.jpg]



[Image: sushi-cake.jpg]


RE: CURIOZITATI CULINARE - bodo - 09-10-2010 11:18 AM

Mmmmmm, ce minunatii. Sunt extraordinar reralizate. Iti vine sa le mananci din ochi. 3232


RE: CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-10-2010 12:23 PM

5 trasee culinare in jurul lumii




Pentru multi turisti, bucataria unei tari este la fel de importanta precum obiectivele cultural-istorice sau de orice alta natura ale locului respectiv. In fapt, traditiile culinare ale unui popor atrag, poate mai mult decat orice, vizitatori din toata lumea. Sa ne gandim numai la ceea ce noi, romanii, avem de oferit, din punct de vedere culinar, strainilor care aleg sa ne viziteze tara. Cum altfel i-am primi daca nu cu traditionalele sarmale, cu specialitatile de porc ardelenesti si palinca transilvaneana, placintele si vinul moldovenesc sau cu ciorbele muntenesti si dobrogene? Ce sa mai spunem despre piftia (care in Oltenia e musai sa fie servita alaturi de sarmalute calde), de icrele de stiuca si de crap asezonate cu ceapa de apa, de borsul pescaresc din Delta Dunarii, de bulzul ciobanesc, mielul haiducesc, ouale romanesti servite cu ceapa sau smantana, si alte si alte delicii culinare nascute la nord de Dunare? Pasionatilor acestui gen de turism ne adresam si noi astazi, caci pentru ei am pregatit o lista a celor mai cunoscute si apreciate destinatii culinare din toata lumea.



Singapore

Sa nu va mire daca in Singapore veti auzi ca bucataria este o mandrie nationala, iar mancarea o veritabila obsesie. Din discutiile pe care le veti avea cu localnicii veti observa, de altfel, ca schimbul de retete sau impresii despre un anumit fel de mancare sunt subiecte uzuale. Sa nu va mire nici daca veti gasi promovata bucataria singaporeza in brosurile editate de Oficiul National de Turism din aceasta tara, pe primul loc, alaturi de shopping. Doar daca veti ajunge aici veti intelege de ce se petrec toate acestea...

Bucataria singaporeza este, in fapt, un mix al obiceiurilor culinare malaieziene, chinezesti, indiene, indoneziene, arabe sau engleze, popoare cu o indelungata traditie in arta gatitului. Se stie ca musulmanii nu mananca porc, asa cum indienii nu mananca vita sau cum chinezii transforma in delicii culinare aproape orice se poate ingurgita. La o prima vedere, pare ca astfel de tabuuri nu ar putea fi niciodata alaturate. Si totusi, in Singapore acest lucru a fost posibil, iar rezultatul este unul mai mult decat spectaculos.

Nu se poate sa vizitati Singapore fara sa gustati macar odata Laksa, un fel de mancare unic in lume: taitei de orez, imbaiati in sos de curry, la care se adauga creveti, oua si carne de pui, sunt serviti pe platouri generoase si la preturi pentru absolut toate buzunarele. Apoi, nu trebuie ratata nici omleta de stridii, batuta cu faina si garnisita cu frunze de coriandru. Simtiti cum papilele voastre gustative incep deja sa tremure? Ei bine, nu este decat inceputul.

Laksa
[Image: 01-singapore-laksa.jpg]

Omleta de stridii
[Image: 02-omleta-stridii.jpg]

Singaporezii va asteapta si cu Ikan Bakar - gratar din pisica de mare, inmuiat in sosuri picante si servit pe frunze de bananier; cu - Roti prata:omleta cu orez si nuca de cocos, ansoa, alune, castraveti si carne de pui, toate invelite in frunza de bananier; sau Nasi lemak o veritabila mandrie nationala care include oua, branza dulce, ciocolata, durian (un fruct local) si inghetata. Si daca vi se pare mult, ganditi-va ca acestea nu reprezinta decat o picatura dintr-un ocean care inseamna intreaga bucatarie singaporeza.

Ikan Bakar
[Image: 03-singapore-ikan-bakar.jpg]

Nasi lemak
[Image: 04-singapore-nasi-lemak.jpg]

Roti prata
[Image: 05-singapore-roti-prata.jpg]


Hawaii

Atunci cand se gandesc la Hawaii, cei mai multi dintre turisti nu vad decat imaginea unei insule paradisiace, a plajelor de vis, a colierelor de flori si a celebrelor dansatoare in minuscule costume exotice. Nimic mai adevarat, numai ca uita unul dintre cele mai importante aspecte ale traditiilor hawaiiene - bucataria. Aceasta, influentata de gastronomia chineza, portugheza, spaniola, coreeana, filipineza sau japoneza, este considerata si astazi o veritabila provocare pentru gurmanzi, dar si pentru cei care vor sa se delecteze, in pur stil vegetarian, cu cele mai dulci si mai atragatoare fructe exotice. Poate ca nu intamplator, in ofertele turistice hawaiiene este inclus, adeseori, si un tur al deliciilor culinare in diferite restaurante locale.

Pentru inceput ar trebui sa incercati Poke, o minune a bucatariei hawaiiene, care ar face sa saliveze pana si pe cel mai reticent turist. Reteta consta in cuburi marinate de ton (unul dintre ingredientele principale in gastronomia localnicilor) si de fructe de mare, asezonate cu sare marina, sos de soia, nuci Kukui, alge Limu si piper rosu hawaiian. Unii dintre maestri bucatari adauga si usturoi, ceapa, alge Ogonori si cel putin trei tipuri de peste oceanic. Totul se serveste pe un pat de varza rosie, tocata marunt, pe un platou urias. Trebuie spus ca reteta a fost puternic influentata de bucataria japoneza si, chiar daca pare un festin plin de calorii, trebuie sa stiti ca ea se adreseaza celor care tin la silueta.

Poke
[Image: 06-hawaii-poke.jpg]

Laulau este un alt motiv intemeiat pentru care sa incercati bucataria din Hawaii. Reteta traditionala, laulau consista in bucati de carne de porc, de peste sau de vita, invelite in frunze de Taro, o planta tropicala, care sunt gatite astfel in gropi speciale, numite Imu. Atunci cand sunt gata, bucatile de carne sunt servite pe platouri alaturi de garnituri de orez, macaroane sau tofu. La alte popoare polineziene, spre exemplu la samoani, laulau poarta denumirea de fai'ai sau palusami si contine somon, ton, creveti sau tipar.

Laulau
[Image: 07-hawaii-laulau.jpg]

Dar adevarata mandrie nationala in materie de gastronomie hawaiiana este Kalua. Gatita dupa o metoda neschimbata de mii de ani, kalua este o reala provocare pentru impatimitii gastronomiei si reprezinta punctul de atractie in mai toate tururile turistice din acest stat american. Pentru inceput, un porc este taiat in bucati (desi uneori este lasat intreg), asezat intr-un recipient traditional, asemanator unui gratar, si coborat intr-o groapa speciala, Imu, pe pietre incinse de granit, acoperite cu frunze de bananier. Carnea este acoperita, apoi, cu un nou strat de frunze si cu pamant, si este lasata pe durata unei zile intregi. Nu toate ingredientele folosite de localnici au fost divulgate, mai ales ca autoritatile americane au interzis vanzarea retetei catre alte restaurante ale lumii. Se pare ca unul dintre aceste ingrediente, pazite asemenea unui secret national, este sarea de mare care, alaturi de sosul de soia, da o savoare inegalabila carnii de porc. Ca o mentiune de final, trebuie spus ca, desi au incercat sa copieze reteta hawaiiana, niciunul dintre restaurantele internationale care si-au propus acest lucru nu au reusit sa obtina gustul incredibil cu care hawaiienii au impresioneaza absolut orice expert in gastronomie.

Kalua
[Image: 08-hawaii-kalua.jpg]

Bangkok, Thailanda

Este una dintre cele mai cunoscute si mai apreciate bucatarii ale lumii, cu adepti pe toate continentele. In fapt, se spune ca nu poti fi un gurmand adevarat daca nu ai incercat, macar o data in viata, mancarea thailandeza. Influentata de gastronomia chineza timp de secole, de cea din Cambodgia si Laos, precum si de cea din Malaiezia, bucataria thailandeza a adunat tot ce poate fi mai bun de la vecinii sai, intr-un melanj care iti taie rasuflarea. Nici nu trebuie sa va mire faptul ca numerosi turisti vin in Thailanda numai si numai pentru a incerca savoarea unor mancaruri care au devenit, de decenii bune, adevarate simboluri nationale. Iata cateva dintre ele:

Tom Yum Goong este echivalentul din punct de vedere al notorietatii, daca vreti, al sarmalelor romanesti. Thailandezii sunt atat de mandri de aceasta reteta incat o considera o mancare nationala, si asta desi vecinii din Laos au si ei o varianta a aceluiasi deliciu culinar. Pe scurt, Tom Yum Goong este o supa de creveti, carne de pui, peste sau fructe de mare si ciuperci. La toate aceastea, se adauga frunze de coriandru, lamai verzi, piper rosu, sos de peste si alte condimente, iar o varianta moderna si foarte apreciata a acestei supe prevede ca toate ingredientele sa fie gatite in lapte de cocos. Tom Yum Goong se serveste in boluri traditionale thailandeze desi, in unele restaurante, veti avea surpriza sa o gasiti in tigai flambate, dupa metoda chinezeasca.

Tom Yum Goong
[Image: 09-thai-tom-yum-gong.jpg]

Pad Thai este o alta mandrie nationala a thailandezilor si un motiv in plus sa isi etaleze in fata strainilor abilitatile culinare. Se stie ca in Thailanda mancarurile sunt realizate astfel incat sa atinga unul din cele cinci gusturi principale: picant, acru, amar, dulce sau sarat. Ei bine, Pad Thai combina toate aceste provocari ale papilelor gustative. Practic, Pad Thai este un platou pe care sunt serviti taitei de orez amestecati cu ou, sos de peste, piper, fasole, creveti, tofu, alune, coriandru, lamaie si suc de tamarind. Peste toate puteti adauga suc de lamaie si ulei de masline, dupa gust. Se spune ca Pad Thai este reteta thailandeza cu cel mai mare succes in afara tarii, majoritatea restaurantelor internationale de profil alegand sa o includa in meniu.

Pad Thai
[Image: 10-thai-pad-thai.jpg]
Ultimele, dar nu cele din urma, sunt frigaruile Satay (sau Sate) care constau in bucati de carne de pui, oaie, capra, vita, porc, peste sau chiar bucati de tofu, infipte in tepuse speciale din lemn de bambus, si care sunt gatite pe foc de lemne sau de carbuni pentru a capata o savoare mai placuta. Uneori, carnea este marinata, iar nonconformistii pot incerca si varianta cu carne de sarpe, crocodil sau testoasa. Frigaruile Satay se servesc alaturi de turte de orez, felii de ceapa, castravete si, uneori, de ananas, toate acestea fiind stropite din belsug cu condimente picante.

Satay
[Image: 11-thai-satay.jpg]

Sicilia, Italia

Desi mult mai accesibila noua, romanilor, Sicilia ramane o destinatie exotica din punct de vedere culinare. Cu influente arabe, grecesti, spaniole, normande sau nord-africane (in fond, Sicilia s-a aflat permant sub o dominatie straina pana la venirea lui Garibaldi), bucataria siciliana este o adevarata incercare pentru pasionatii gastronomiei. Pestele si fructele de mare, alaturi de uleiul de masline, branzeturile si fructele proaspete sunt ingrediente esentiale ale acestei bucatarii originale din Europa. De altfel, sicilienii prefera ca alimentele lor sa fie cat mai proaspete, asa ca rar veti intalni un restaurant in care mancarea sa fie deja preparata atunci cand sositi.

Una dintre mandriile locale ale sicilienilor este Caponata, platou ce contine vinete, capere, morcovi, masline, piper verde, cartofi si, uneori, bucati de peste. Acestora li se adauga sosuri dulci sau acre, dupa preferinte, iar rezultatul este unul de-a dreptul delicios. Adaugati la aceasta celebrele Arancini ("mici portocale" in dialectul sicilian) care nu sunt altceva decat turte de orez prajite, evident de forma si culoarea unor portocale minuscule, in care se pune sos de rosii, mozzarella, uneori carne, ciuperci sau legume. Peste tot veti gasi peste mediteranean gatit in sute de feluri, care mai de care mai atragator, una dintre ofertele de-a dreptul imbietoare fiind pestele spada gatit intreg si servit pe pat de legume.

Caponata cu arancini
[Image: 12-sicilia-caponata.jpg]

[Image: 13-sicilia-arancini.jpg]

Dar celebritatea bucatariei siciliene a fost data, fara doar si poate, de dulciuri. Pentru o regiune care se pretinde a fi inventatoarea inghetatei, nu putea lipsi din lista noastra si renumita Cassata, o prajitura traditionala, asemanatoare unui tort de inghetata, in amestecul careia au fost introduse branza dulce, fructe uscate si nuci. Si pentru ca italienii tin la traditiile lor, mai ales la cele culinare, trebuie sa stiti ca reteta Cassatei dateaza de cel putin 500 de ani, fiind unul dintre deserturile preferate ale capetelor incoronate si ale familiilor nobiliare care s-au perindat pe insula vulcanului Etna.

Cassata
[Image: 14-sicilia-casata.jpg]

Cei care au vizitat deja Sicilia si au gustat delicatesele locale trebuie sa isi aminteasca si de Cannoli, una dintre specialitatile de care sicilienii sunt cei mai mandri. Cannoli (in traducere insemnand "tubulet"), reprezinta un desert de forma si marimea unui deget, gatit din paste, unt si zahar, in interiorul caruia este introdusa branza Ricotta si Succade (bucati uscate de citrice). Localnicii prefera sa il numeasca Cannulicchi sau Sicilian cannoli, si asta pentru a pastra identitatea acestui desert din ce in ce mai apreciat si preparat in toate restaurantele lumii.

Cannoli
[Image: 15-sicilia-cannoli.jpg]


Franta

Cu siguranta ca nu veti gasi un alt popor atat de atasat de bucataria nationala pe cat este cel francez. Multi specialisti s-au grabit sa afirme ca bucataria franceza este, probabil, cea mai buna din lume, iar asta vine, mai ales, din pasiunea si meticulozitatea dusa pana la paroxism cu care urmasii galilor au inteles sa gateasca. Nici nu mai are rost sa vorbim aici de croissantele, cartofii prajiti, baghetele, branza, vinul, pate-ul de gasca, sardinele, tocana de miel sau escargot-ul frantuzesc, notorietatea unor asemenea specialitati culinare a depasit de multa vreme granitele Hexagonului ba, mai mult, ele au intrat deja in bucataria altor popoare. Si chiar daca retetele urmatoare va sunt si ele cunoscute, merita sa ne oprim asupra lor, mai ales ca francezii le considera de secole simboluri ale culturii lor.

Foie gras
[Image: 16-franta-foie-gras.jpg]

Cine oare nu a auzit de Coq au vin, celebra reteta despre care francezii sustin ca dateaza de peste 2.000 de ani, inca de la conflictul dintre Cezar si Vercingetorix? Este, poate, exemplul cel mai elocvent de imbinare maiastra a ingredientelor de care au dispus bucatarii antici si medievali pentru a da nastere acestui fel de mancare de-a dreptul spectaculos. Reteta standard include, evident, un cocos (desi multi prefera puiul sau gaina, datorita carnii mai fragede). Carnea pasarii este marinata si apoi inabusita in vin. Sosul in care acesta va fi preparat include usturoi, ceapa, cimbru, frunze de dafin, morcov, piper, patrunjel, o sticla de vin rosu (de preferat vin de Burgundia) si, uneori, o cescuta de cogniac frantuzesc. Rezultatul este absolut delicios, dupa toate standardele specialistilor in gastronomie, iar acest fel este servit, cel mai bine, cu garnituri de ciuperci la cuptor.

Coq au vin
[Image: 17-franta-coq-au-vin.jpg]

Bouillabaisse este, iarasi, o reteta ale carei origini se pierd undeva in Antichitate. Specialitate de origine provensala, nascuta zice-se in zona portului Marsiliei, bouillabaisse este o "supa" (desi termenul suna rigid in urechile unui initiat) de peste si fructe de mare. Pentru nimic in lume, un bucatar francez nu va incerca sa gateasca bouillabaisse din mai putin de trei soiuri de peste, unele retete ajungand sa foloseasca pana la sase sau sapte specii diferite. Acestora li se adauga si fructe marine (crabi, caracatite, scoici, melci si creveti). In supa mai sunt presarate legume (rosii, ceapa, telina sau cartofi), ierburi aromate, busuioc, usturoi, coaja de portocala si sofran. Toate aceste ingrediente se fierb la un loc pentru ca, atunci cand masa este gata, supa sa fie servita intr-un bol in care se mai introduc bucati de paine si sos de maioneza, in timp ce fructele de mare si legumele sunt scoase si servite separat.

Bouillabaise
[Image: 18-franta-b.jpg]
Si pentru ca nicio masa frantuzeasca nu se poate incheia fara un desert pe masura, ne-am oprit atentia asupra unei mandrii nationale in acest domeniu, celebra Quiche Lorraine, reteta nascuta in regiunea cu acelasi nume. Preparatul deosebit de gustos este gatit din oua, unt, nucsoara, faina, smantana, sunca si branza, totul invelit intr-o crusta subtire si crocanta de aluat. El poate fi servit atat ca desert cat si ca antreu, cina sau gustare la picnic. Reteta a cunoscut o celebritate rapida peste hotare, fiind adaptata bucatariilor din Germania, Anglia sau Statele Unite ale Americii. Iar daca Quiche Lorraine vi se pare prea grea pentru un desert, nu putem decat sa va recomandam o delectare a papilelor gustative cu madeleine, tarte cu mere sau eclere cu ciocolata.

Quiche Lorraine
[Image: 19-franta-quiche-lorraine.jpg]

Madeleine
[Image: 20-franta-madeleine.jpg]


RE: CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-11-2010 11:07 AM

Ca tot suntem in sezon de pus muraturi.......poate va delectati un pic 09



Curiozitati despre Muraturi

Desi poate parea ciudat, adevarata istorie a muraturilor este cumva incerta. Unii considera ca originile acestui fel de mancare dateaza de acum 4030 de ani, fiind originar din India. Cert este ca muraturile sunt mentionate de catre Iisus in Biblie si in cartile Vechiului Testament. In 850 i.e.n., Aristotel propavaduia beneficiile muraturii asupra organismului uman, iar ulterior, Napoleon considera ca sunt indispensabile pentru armatele sale, considerandu-le adevarate medicamente.

curiozitati_despre_muraturiExista o serie de date interesante in ceea ce priveste muraturile. De exemplu, se stie ca in vremurile de demult, oamenii nu puteau masura cu exactitate cantitatea de sare pe care sa o puna in saramura, intrucat concentratia sarii varia de la un an la altul. Aceasta problema avea efecte nedorite: prea multa sau prea putina sare putea duce la deteriorarea muraturilor, acestea nerezistand in timp.

Solutia pe care au gasit-o era de a pune atata sare in saramura incat sa pluteasca un ou. Insa, desi muraturile preparate astfel rezistau peste iarna, erau atat de sarate incat trebuiau tinute la desarat in apa timp de cateva zile pentru a putea fi consumate.

In insulele Pacificului, unde clima este calduta si umeda generand deteriorarea rapida a mancarurilor, bastinasii au invatat sa-si conserve alimentele inca de acum doua milenii. Acestia isi construiau camari pe care le protejau cu frunze de bananier pentru a nu intra pamant sau apa in ele, in care depozitau alimentele. Aceste camari erau atat de importante, incat erau inspectate inainte de nunti de mamele mireselor, pentru a constata daca viitorul mire este sau nu un om bun de insuratoare.

Muraturile au jucat un rol important si in descoperirea Americii, pe vremea aceea multe din calatoriile transoceanice fiind deturnate pentru ca echipajele vaselor se imbolnaveau de scorbut din cauza lipsei de vitamina C. Amerigo Vespucci a fost cel care a depozitat pe navele ce se inscriau in calatoria istorica peste Atlantic cantitati uriase de muraturi, pentru a preintampina epidemia de scorbut ce era responsabila pentru majoritatea esecurilor calatoriilor lungi pe apa.

curiozitati_despre_muraturiMarii producatori de castraveti murati obisnuiesc sa puna legumele afara, in cuve imense umplute cu saramura, fara a le acoperi. Desi sunt expuse prafului sau insectelor, cuvele sunt lasate descoperite dintr-un motiv foarte important: razele ultraviolete si infrarosii ale soarelui impiedica dezvoltarea drojdiei si a ciupercilor (cunoscute sub numele de floare) pe suprafata saramurii.

De aceea, specialistii recomanda persoanele care pun muraturi la domiciliu sa lase castravetii sa fermenteze la soare, pentru a impiedica raspandirea microorganismelor.

Saramura are intrebuintari diferite, cea mai frecventa fiind, dupa cum bine se stie, ca remediu impotriva mahmurelii. In trecut, aceasta mai era folosita de catre femeile europene si ca procus cosmetic.

A mura legumele nu presupune doar furnizarea unei arome speciale, ci si intensificarea calitatilor nutritive ale acestora si transformarea acestora in alimente mai usor digerabile. In timpul fermentatiei, bacteriile produc vitamine in timp ce digera o parte din substantele din vegetale. De asemenea, sarea reduce cantitatea de apa din legume sporind astfel concentratia de vitamine.

Conform specialistilor, varza murata contine de doua ori mai multe vitamine B1, B2, B12 decat varza proaspata. Fermentatia poate, de asemenea, sa transforme vegetalele necomestibile in alimente delicioase ce pot fi mancate. Multe comunitati de pe teritoriul Africii si al Americii de Sud mureaza tuberculii de manioc, ce contin cianura, pentru a-i face comestibili.

Multe culturi sunt cunoscute in istorie ca fermetand alimente prin ingroparea lor in pamant, dand nastere unor delicateturi desi mucegaite, totusi comestibile. Chinezii ingropau oua, comunitatile islandeze ingropau carnea de rechin in nisip, scandinavii fermentau pestele in pamant alaturi de branza si liquor traditional, scotienii ingropau butoiase de branza in terenuri turboase, lasate sa fermenteze timp de 7 ani inainte de a le manca.

Aceastea sunt doar cateva dintre aspectele interesante ale muraturilor. Insa, probabil cea mai importanta caracteristica a muraturilor consta in beneficiile inestimabile ale acestora asupra organismului uman:

- Vegetalele murate contin un set de bacterii ce inhiba cresterea microbilor nocivi de la nivelul intestinelor.
- Contin o concentratie ridicata de vitamina C.
- Ajuta la absorptia mai eficienta a fierului.
- Otetul, adesea utilizat in muraturi, ajuta la pierderea greutatii in timpul curelor de slabire.


RE: CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-11-2010 12:21 PM

Mituri despre marinade



Nimic nu complimenteaza mai bine gustul carnii decat o marinada bine facuta. Plante aromatice si condimente sunt amestecate cu ingrediente acide precum sucul de lamaie sau otetul, pentru a conferi marinadelor gustul lor suprinzator. Desi sunt foarte populare, exista inca informatii mai putin cunoscute despre ele.

Mit 1: Marinadele fragezesc carnea.
Contraargument: In realitate, marinadele nu fragezesc carnea. Acizii din compozitia marinadelor si enzimele distrug colagenul (tesutul care fac carnea mai tare), insa fac asta doar la suprafata bucatii de carne. Prin urmare, nu fragezesc carnea, ci doar confera suprafetei o textura moale ce permite sucurilor sa se scurga in timpul prepararii termice.

Mit 2: Cu cat tinem mai mult timp carnea in marinada, cu atat va fi mai buna.
Contraargument: In cel mai bun caz, tinutul carnii pentru mult timp in marinada e inutil; in cel mai rau caz, calitatea carnii va cunoaste un declin. Nu trebuie sa va ingrijoreze ca intr-un rastimp scurt, marinada nu va patrunde in carne. In mod normal, nu patrunde mai mult decat cativa milimetri, oricat de mult ar sta. Marinadele sunt ideale in cazul carnii taiate subtire sau cubulete, pentru ca acestea au suprafata de contact mai mare.

Mit 3: Poti lasa carnea pusa la marinat in afara frigiderului, intrucat germenii nu pot supravietui in marinade.
Contraargument: Acest mit pleaca de la premisa ca alcoolul continut de unele marinade (bazate pe vin, de ex.) sau substantele acide pot distruge microbii. In realitate, alcoolul este mult diluat de celelalte substante componente si nu are nici un efect asupra germenilor. Nici macar condimentele iuti precum piperul si mustarul nu ii pot distruge. Microbii mor doar in timpul prepararii termice.

Mit 4: Dressingurile din magazine sunt foarte bune marinade
Contraargument: Problema cu dressingurile gata preparate e continutul de indulcitori (regasit in majoritatea acestora) si de stabilizatori ce confera carnii o consistenta gelatinoasa si o aroma nenaturala. De asemenea, au un grad ridicat de aciditate ce poate deteriora carnea. Marinadele de casa sunt rapid si usor de facut, prin urmare alocati-va timp pentru ele.

MarinadeCe contine o marinada buna?
Exista cateva ingrediente ce nu ar trebui sa lipseasca dintr-o marinada pentru carne. Sarea are dublu rol: asezoneaza si face carnea mai suculenta. Sosul de soia confera o aroma mai intensa carnii. Uleiurile pastreaza aromele condimentelor si acopera carnea cu ele (fara a penetra efectiv carnea). Zaharul si mierea intensifica gustul si confera o culoare aramie in timpul prepararii termice. Pentru a beneficia la maxim de aroma marinadelor, intepati bucata de carne cu furculita in cat mai multe locuri, pentru a mari suprafata de contact.


RE: CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-12-2010 12:10 PM

Mancaruri ciudate

Ceea ce noua ni se poate parea scarbos sau nici macar nu ne gandim ca s-ar putea gati si chiar ca unii oameni mananca asa ceva, mancaruri neobisnuite sau mancaruri ciudate, in unele tari sunt mancaruri obisnuite sau chiar delicatese.

In acest articol dorim sa iti prezentam unele dintre cele mai ciudate mancaruri din diverse colturi ale lumii. Desi in lume sunt foarte multe preparate culinare ciudate, care mai de care mai scarboase si mai neobisnuite, noi am ales 10 care ni s-au parut iesite din comun si in acelasi timp interesante.

Kopi Luwak, este cea mai scumpa cafea din lume, jumatate de kilogram costa intre 120 si 600 de dolari. Ce face ca aceasta cafea sa fie atat de speciala este ca boabele sunt obtinute din excrementele unui animal de marimea unei pisici, Common Palm Civet. "Boabele" de cafea colectate sunt usor spalate si prajite pentru a nu le distruge aroma.
Kopi Luwak
[Image: 22-kopi-luwak.jpg]

Penisul de bou este o adevarata delicatesa in tarile orientale, in timp ce in tarile Vestice se foloseste drept hrana pentru caini. De cele mai multe ori se consuma fiert sau prajit, dar la fel de bine se poate manca si crud. Unii spun ca au gustul foarte asemanator cu cel al calamarilor.


Cuiburile de pasare, sunt construite de lastuni care isi lipesc cuibul scuipand un compus chimic, care se intareste in contact cu aerul. Acesta este motivul pentru care in China acest compus este cel mai scump produs animal si este considerat o delicatesa. In contact cu apa, cuiburile devin gelatioase si sunt consumate adesea ca supa sau ca desert.
[Image: 22-supa-din-cuib-de-pasare.jpg]

Caterpillar Fungus, este o specie de ciuperci parazite care creste pe larvele insectelor. Ciuperca intra in corpul omizilor, omorandu-le si mumificandu-le, pentru ca in primavara sa poata iesi din pamant prin corpul acestora. In unele tari aceasta ciuperca parazita se consuma impreuna cu omida moarta. Ciuperca este adesea folosita ca medicament pentru combatarea starilor de oboseala sau chiar cancer, de catre chinezi si tibetani, de asemenea este si un bun afrodisiac. Se mai poate folosi si ca ingredient pentru supe.
[Image: 22-caterpillar-fungus.jpg]

Sobolanii sunt o mancare obisnuita in Coreea de Sud, unde sunt vanati si mancati zilnic, pentru ca sunt o masa ieftina, iar gustul lor seamana cu cel de pui. Nu este doar mancarea saracilor, in China fiind serviti chiar si la restaurante.
[Image: 22-sobolani-la-gratar.jpg]


Creierul de maimuta nu este numai o mancarea scarboasa, dar este si una foarte riscanta, deoarece consumand-o poti contacta diverse bloi de creier fatale. Creierul se mananca chiar crud in unele parti ale Chinei. Descrierea servirii creierului de maimuta este oripilanta. Se aduce maimuta vie, intr-un cos la masa, deasupra caruia se pune o placa de lemn cu o gaura in centru. Se scoate capul maimutei prin acea gaura, i se rade blana de pe cap, apoi cu ajutorul unei dalte si al unui ciocan se face o incize in varful capului, iar partea de sus a craniului este inlaturata. Cu o lingura se iau bucati de creier, care trebuie consumat inainte ca maimuta sa moara.
[Image: 22-creier-de-maimuta.jpg]


Paienjenii din Cambogia se cresc special pentru a fi consumati, fiind mancati prajiti. Au o textura crocanta, iar unii considera ca au un gust asemanatori cu al crabilor
[Image: 22-femeie-mananca-paienjeni.jpg]


Larvele de albina, denumite hachinoko in China si Japonia, au devenit foarte populare in urma cu cativa ani, atunci cand satenii, in lipsa de peste sau orice fel de carne, au fost nevoieti sa gaseasca o alta sursa de proteine. Larvele sunt gatite adesea in sos de soia, avand un gust dulceag si o textura faramicioasa.
[Image: 22-hachinoko.jpg]


Balut, este un ou de rata clocit care contine un interior fetusi de rata dezvoltati aproape in intregime. Acesta se mananca direct din coaja si sunt considerate delicatese in Filipine, Cambogia si Vietnam. Aceste preparate se vand pe strazi, noaptea de catre bucatari ambulanti si se crede despre ele ca sunt puternice afrodisiace si foarte bogate in proteine. Se servesc adesea cu bere, iar in timp ce mananci vei vedea pene, capul, aripile si scheletul fatului care abia se formeaza.
[Image: 22-balut-ou-de-rata-clocit.jpg]


Sangele si fierea de sarpe sunt de asemenea considerate o delicatesa in Jakarta centrala, unde acestea se prepara in scopuri medicinale. Metoda de preparare este urmatoarea: se taie capul sarpelui si se stoarce sangele intr-un vas de sticla, se adauga fierea si apoi se serveste ca tratament impotriva problemelor respiratorii, problemelor de piele, dureri de burta sau indigestii. Curajul de a bea sangele care se scurge direct din corpul sarpelui este considerat o dovada de barbatie


RE: CURIOZITATI CULINARE - anuk - 09-13-2010 09:30 AM

Cateva curiozitati despre placinte.



Primele placinte, numite “sicrie”, erau preparate din carne condimentata, invelita intr-o crusta de aluat, atat pe partile laterale, cat si deasupra si dedesupt. Placintele deschise (fara capac de aluat) erau denumite “capcane”. Aceste tipuri de placinte contineau diferite feluri de carne, asezonata cu diverse condimente si sosuri, si erau gatite ca niste tocane moderne, in insasi carapacea lor de aluat. Scopul carapacei de aluat era sa serveasca drept vas, in aceeasi masura pentru pastrarea, dar si pentru consumul placintei; oricum, de obicei, carapacea de aluat era mult prea tare ca sa poate fi mancata.

Placintele mici se numeau “tartute”, iar “tarta” propriu-zisa era o placinta deschisa, mare si inalta. Dat fiind ca placintele constituiau o parte importanta a meniului medieval, erau atat de la ordinea zilei incat bucatarii nu isi notau retetele. Abia in secolul al 16-lea incep sa apara carti de bucate ce contin retete pentru placinte; motivul ar fi, dupa istorici, faptul ca aceste carti de bucate incepeau sa fie destinate gospodinelor si nu bucatarilor profesionisti.

Originile placintelor pot fi urmarite usor pana in Egiptul antic. Brutarii faraonului incorporau nuci, miere si fructe in aluatul de paine, ceea ce era o forma primitiva de patiserie. Reprezentari ale acestor activitati pot fi vazute pe peretii mormantului lui Ramses II, situat in Valea Regilor. Ramses II a fost al treilea rege al celei de a nouasprezecea dinastii; a domnit intre 1304 si 1237 iCh. Istoricii cred ca grecii au fost cei care au inventat aluatul de placinta. Pe atunci, aluatul era o pasta rezultata din amestecul de faina si apa, si “ambala” carnea; aluatul avea rolul de vas in care era gatita carnea; el pastra in interior sucurile si aromele.

Romanii au preluat de la greci reteta placintei si au diversificat-o; exista dovezi ale utilizarii de stridii, midii, scoici, peste, pui, vita. De asemenea, budincile romane semanau foarte mult cu placintele. Omul de stat roman, Marcus Porcius Cato (234-149 iCh), cunoscut si sub numele de Cato cel Batran, a scris un tratat de agricultura, numit “De Agricultura”. Acolo a notat o reteta foarte populara in timpul sau, a unei placinte/tarte numita “Placenta”. Aceasta arata ca o tarta cu branza, cu baza de aluat (uneori era preparata si ca placinta inchisa, cu capac si parti laterale). Unele placinte erau numite “libum” si au fost utilizate la inceput doar ca ofranda pentru zei. Romanii au raspandit delicioasele placinte in toata Europa, fiecare tinut adaptand reteta dupa ingredientele disponibile si dupa obiceiurile locului.

Placintele insufletite (sau “pyes”) erau cele mai po39r divertisment la banchete. Cand se deschidea placinta, pasari tasneau si zburau deasupra invitatilor. Iepuri, broaste, testoase si alte animale mici, ba chiar si pitici erau introdusi in placinte, fie singuri, fie impreuna cu pasari, pentru a fi eliberati cand era taiata crusta. Piticii ieseau din placinta si paseau pe masa recitand poezii, facand glume sau scamatorii.
Cea mai extravaganta placinta insufletita a fost cea oferita in secolul al XV-lea, la un banchet al ducelui de Burgundia; cand imensa placinta a fost deschisa, din ea au inceput sa cante 28 de muzicieni pe muzica carora, o fecioara captiva, reprezentand biserica catolica, “prizoniera” in Orient, si-a facut aparitia, spre incantarea oaspetilor.
La incoronarea regelui englez Henric al VI-lea (1421-1471) care a avut loc in 1429, a fost servita o placinta de potarniche si paun care consta dintr-un paun gatit in propria piele, asezat in varful marii placinte. Alte pasari, ca potarnichi, lebede, batlani erau in mod frecvent folosite ca ornament si ca un mijloc de a identifica continutul placintei.

In 1626, Jeffrey Hudson (161901682), faimosul pitic din secolul al XVII-lea, a fost servit intr-o placinta rece la banchetul oferit in onoarea ducelui si ducesei de Buckingham. Invitati de onoare au fost regele Carol I (1600 – 1649) si regina Henrietta-Maria (1609 – 1669) pe atunci in varsta de doar 15 ani. La masa, o placinta enorma, acoperita cu crusta, a fost adusa inaintea cuplului regal. Inainte ca regina sa apuce sa taie crusta, aceasta a inceput sa se ridice iar din placinta a aparut un omulet mic, perfect proportionat, dar avand o inaltime de doar 46 de centimetri, numit Jeffrey Hudson.
In varsta de 7 ani la acea vreme, Hudson a fost cea mai mica fiinta umana vazuta vreodata. Jeffrey Hudson a ramas in preajma reginei timp de 18 ani, devenind unul dintre oamenii ei de incredere. Viata sa nu a fost lipsita de interes. A fost innobilat si a primit titlul de Lord Minimus, a fost rapit in doua randuri de pirati, iar in 1633, portretul sau, alaturi de regina Henrietta Maria, a fost pictat de faimosul Van Dyck (1599 – 1641). Ultimii 25 de ani de viata si i-a petrecut ca sclav in Africa de Nord.
In secolele XVII-XIX, placintele englezesti nu aveau rival in bucataria europeana. Nu este de mirare ca primii colonisti au dus cu ei aceasta specialitate si au popularizat-o in Lumea Noua. Colonistii au adaptat retetele de acasa la ingredientele si tehnicile de gatit disponibile in noua lor patrie. Placintele se serveau aproape la fiecare masa si au ajuns o parte integranta a culturii culinare americane. Pe masura ce colonistii inaintau spre vest, au aparut placintele americane regionale, adaptate continuu noilor ingrediente intalnite.

Imparatul german Wilhelm I era un impatimit al placintelor. De fiecare data cand o vizita pe regina Victoria (1819 – 1901) i se servea placinta sa favorita, umpluta cu un pui care, la randul sau, continea un fazan ce avea in interior un sitar.

Nu se poate trece peste James Buchanan Brady (1856 – 1917), cunoscut ca Diamond Jim Brady, un legendar mancau si afemeiat, a carei pofta de mancare era extraordinara. O cina pe care Brady si-o aminteste cu placere a fost cea oferita de arhitectul Stanford White (1853-1906). O imensa placinta a fost punctul principal de atractie. Din ea a aparut o dansatoare goala care a traversat in intregime lunga masa de banchet si s-a asezat in poala lui Brady. Brady era renumit prin faptul ca incheia masa cu un sir de placinte (nu felii din diferite placinte, ci placinte intregi!). Se spunea ca incepe sa manance asezat cu burta la 12 cm distanta de masa si o termina doar cand stomacul ii era presat de aceasta.
Charles Rector, proprietarul lui “Rector’s Restaurant” de pe Broadway (New York) l-a descris pe Brady ca pe “cel mai bun client pe care l-am avut in 25 de ani”.


RE: CURIOZITATI CULINARE - bodo - 09-13-2010 01:49 PM

Acum am vazut scarboseniile alea de mancruri ciudate. Chestia cu sobolanii, creerul de maimuta si oul clocit, imi par ingrozitor de scarboase. Cih!!!!


RE: CURIOZITATI CULINARE - violeta - 09-14-2010 08:27 AM

saraca maimuta ,cata crudelitate din partea celor care o mananca,nici nu am cuvinte sa clasific astefel de ,,oameni"criminali e putin spus.


RE: CURIOZITATI CULINARE - bodo - 09-14-2010 10:42 AM

Restaurante ciudate

Ideea care o au in comun aceste restaurante este ca mancatul nu trebuie sa fie ceva obisnuit. De la temele comice pana la cele scarboase, tot mai multe restaurante neobisnuite au inceput sa apara peste tot in lume. Va prezentam o lista a celor mai ciudate restaurante din lume cu preparate gastronomice diverse, de la "cadavre umane", la "salata prezervativ" sau inghetata in forma de fecale, servita in vase sub forma de closet in miniatura.

Buns and Guns din Beirut, Liban este un restaurant unde totul are tema militara, de la decoruri sau denumirile preparatelor, pana la sunetul de elicopter ce asigura fundalul. Managerul Yussef Ibrahim spune ca tematica restaurantului sau reflecta situatia in care s-a aflat orasul in timpul razboiului din 2006 din Liban impotriva Israelului, si ca unii oameni il pot considera zgomotos si deranjant, in timp ce multa lume il considera amuzant. Poti comanda un sandwich cu carne M16 Carabine, un hamburger Mortar sau masa Teroristilor (care contine un meniu vegetarian). La intrarea in restaurant esti intampinat de sloganul "Sandwich-urile te pot ucide." Pentru a vedea un videoclip de la restaurantul Buns and Guns din Beirut, Liban - click aici
Restaurant Buns and Guns

Cannibalistic Sushi din Tokyo, Japonia, este un restaurant al carui tematica provine de la cuvantul "nyotaimori", care in Japoneza inseamna "trup de femei servit drept platou". Tematica acestui restaurant se bazeaza pe o traditie veche japoneza, de a manca sushi servit de pe o femeie goala, numai ca ei au dus aceasta traditie la un alt nivel. Un corp comestibil cu pielea din aluat si sos in loc de sange, este adusa pe o targa de spital si asezat pe masa clientului. Gazda incepe ospatul taind corpul cu ajutorul unui bisturiu, apoi patrund in interiorul corpului pentru a gusta organele interne.

Restaurant Cannibalistic Sushi

Singurul restaurant din lume dedicat protectiei si prevenirii sarcinei, este Cabbages & Condoms (Verze si Prezervative) din Bangkok, Thailanda, care nu iti ofera altceva la plecarea din restaurant decat preervative. Sloganul lor inscriptionat pe tricourile angajatilor este, "Va garantam ca mancarea noastra nu provoaca sarcina". Meniul lor cuprinde si celebra "Salata Picanta Prezervativ".
Restaurant Cabbages and Condoms

Poate cel mai cunoscut restaurant cu tematica ciudata este Modern Toilet din Taipei, Taiwan, unde clientii infometati iau un loc pe closete in loc de scaune si pot comanda inghetata de ciocolata in forma de fecale, servite in boluri sub forma de clost in miniatura. Hartia igienica este folosita pe post de servetele, iar bauturile sunt servite la masa in vase imitind closetele. Tematica continua si pe peretii restaurantului unde semnele de "WC" sunt expuse ca decor.
Restaurant Modern Toilet

Restaurantul Hitler's Cross din Mumbai, India a provocat multe controverse chiar la inaugurarea din august, 2006. Pe peretele principal era un poster imens cu Hitler, iar litera "o" din denumirea restaurantului continea semnul nazist, zvastica. Dupa doar o saptamana restaurantul a fost obligat sa isi schimbe numele in "The Cross", si sa inlature orice fel de poza cu Hitler sau zvastica, ce aducea aminte de nazism.
Restaurantul Hitler's Cross din Mumbai

Maid Cafes din Tokyo, Japonia este un restaurant dedicat celor care au o simpatie aparte pentru servitoare. Clientii pot lua masa la unul dintre multele restaurante cu aceasta tema, aflate in Japonia, unul dintre ele este "@home", unde sunt serviti de femei deghizate in servitoare sau bone, in stilul personajelor de desene animate, care li se adreseaza cu apelativul "stapane" si ii mangaie usor pe cap, exact ca pe niste copii. Clientii nu vin pentru mancarea servita in acest restaurant, care este scumpa si nu foarte gustoasa, ca spaghete cu ketchup, ci pentru servire, care adesea include si jocuri ale copilariei (contra unei taxe) sau chiar curatatul in urechi.
Restaurantul Maid Cafes din Tokyo

Se spune ca daca iti pierzi unul sau mai multe simturi, cele cu care ramai devin mai puternice. Asta este si ideea restaurantului Pitch Black din Beijing, China, unde clientii mananca in bezna. Obiectele de iluminat ca telefoanele mobile sau ceasurile sunt strict interzise, fiind atat de intuneric incat nu poti vedea nici macar la cativa centimetri in fata, iar ospatarii sunt dotati cu ochelari cu infrarosu, special pentru a vedea pe intuneric.
Restaurantul Pitch Black din Beijing, China

Sa fi inconjurat de sicrie in timp de mananci nu este un lucru tocmai placut, mai ales cand stii ca ele sunt ocupate. The New Lucky Restaurant din Ahmadabad, India a inceput prin a fi o mica taraba unde se vindea ceai, in fata cimitirului Muslim, si s-a dezvoltat de-a lungul anilor. Mormintele situate intre mese si adesea acoperite de lumanari, contin sicrie vopsite in verde. Unul dintre sicrie contine trupul Sfantului Sufi din secolul XVI, iar patronii considera ca mormintele le poarta noroc.
The New Lucky Restaurant din Ahmadabad, India

Cand un grup de antreprenori planuiesc sa deschida un restaurant, este de asteptat ca acesta sa fie ciudat. Si chiar asa este, restaurantul Eternity din Truskavets, Ucraina este o cladire fara ferestre, de forma unui sicriu imens. Inauntru vei gasi coroane funerale, pereti tapetati in negru si sicrie de marimea unui om. Meniul include preparate culinare cu denumiri ca "Ne vedem in Paradis".
Restaurantul Eternity din Truskavets

The Hellfire Club situat in Manchester, Anglia are un decor gotic si o tematica inspaimantatoare si nu pare a fi un loc prea placut sa iei masa, numai ca mancarea de aici este delicioasa. Restaurantul se afla intr-o cladire veche din secolul XIX, considerata a fi bantuita si seamana cu o temnita, cu scheleti, sicrie si lumini rosii distribuite in toata incaperea. Meniul cuprinde fripturi numite "Kiss of the Vampire" sau "Cannibal Holocaust".
The Hellfire Club situat in Manchester, Anglia

Continuam cu tematicile inspaimantatoare si va prezentam Vampire Cafe din Ginza, Tokyo unde interiorul este complet decorat cu rosu, ce inspira sangele. Clientii trebuie sa treaca printr-un imens hol, acoperit cu covoare insangerate. In interior decorul este consituit de draperii grele din matase, sicrie negre picurate cu ceara de la lumanari, cranii si cruci. Multe dintre preparate sunt cu tematice de vampir, iar mesenii beau cocktail-uri rosii din pahare de martini.
Vampire Cafe din Ginza, Tokyo

Cu mult inainte ca seria Lord of the Rings sa debuteze pe ecrane, restaurantul Hobbit House a fosd deschis la Manila de catre fundatia Peace Corps si Jim Turner, mare fan Tolkein. Daca alegi sa te opresti la Hobbit House pentru a cina, vei gasi un personal format din cei mai mici ospatari din lume. Da, ai inteles bine, in acest restaurant vei gasi scrisa politica restaurantului pe usa – acesta este un grup de oameni micuti care nu au nimic impotriva cu faptul ca sunt recomandati ca si hobbiti.
Restaurantul Hobbit House

In Robot Staffed Restaurant din Nuremburg, Germania problema cu asteptatul ospatarilor pentru a-ti lua sau a-ti aduce comanda nu mai exista deoarece ospatarii au fost inlocuiti cu roboti. Nu va ganditi ca sunt niste roboti care merg si vorbesc, purtand uniforma de ospatari, sau ceva de genul asta. Mai degraba s-a pus accentul pe automatizare, clientii comanda cu ajutorul unui monitor touch screen si peste cateva minute mancarea vine direct la ei la masa pe o banda rulanta. Poate ca asa se economiseste bacsisul, dar conceptul nu a prins foarte bine la public si restaurantul s-a inchis dupa un timp destul de scurt.
Robot Staffed Restaurant

Nu a-ti putea crede ca chinezii vor fi in stare sa readuca era Mao, chiar si pentru cinele obisuite, dar la restaurantul Shaoshan Chong clientii se inghesuie sa consume delicatese servite de ospatari imbracati in uniforma Red Guard. Red Guard (Garda Rosie), a fost armata formata de Mao Tse Tung in timpul Revolutiei Culturale (1966-1976), ce au luptat pentru a elibera tara de influentele Vestice.

http://www.ghid-culinar.ro